Votul se desfășoară între 23 și 26 mai, iar în urma acestui act electiv vor fi aleși 751 de europarlamentari. Numărul ar fi urmat să fie mai mic, datărită Brexit-ului, numai că Marea Britanie încă nu s-a decis cum și când să părăsească Uniunea.
Sunt 427 de milioane de alegări cu drept de vot în Uniune, și cu un asemenea corp electoral, scrutinul european este al doilea cel mai important din lume, după alegerile legislative din India. Dreptul de vot este acordat cetăţenilor în vârstă de 18 ani, în cea mai mare parte a statelor membre. Grecii sunt autorizaţi, însă, să voteze de la vârsta de 17 ani, iar austriecii şi maltezii de la 16 ani.
Totuși prezența la vot este departe de așteptări. 42,6% este nivelul prezenţei la vot în 2014, cea mai slabă înregistrată vreodată la un scrutin european. Participarea europenilor a scăzut mereu de la primul vot, în 1979, când a atins 62%. Ea a scăzut sub pragul de 50% în 1999. În 2014, belgienii au fost, proporţional, cei mai numeroşi care au ieşit la vot, cu un nivel de circa 90 de procente, urmaţi de luxemburghezi. Trebuie spus însă că votul este obligatoriu în acele două ţări, la fel ca în Bulgaria, Cipru şi Grecia. Slovacii, cehii şi polonezii au înregistrat cele mai slabe niveluri de prezenţă la vot.
În viitorul Parlament European vor fi 751 de aleși, iar repartizarea mandatelor variază în funcţie de mărimea populaţiei. Germania va avea 96 de mandate, Franţa 74, Italia şi Regatul Unit câte 73, iar Malta, Ciprul şi Luxemburgul doar şase. După ce Regatul Unit va părăsi UE, hemiciclul va mai avea doar 705 deputaţi. O parte a mandatelor britanice va fi desfiinţată, iar alta va fi redistribuită. Franţa şi Spania vor obţine câte cinci, Italia şi Olanda câte trei mandate. În pofida incertitudinii cu privire la data plecării Marii Britanii, în statele care au de obţinut mandate este necesar să organizeze alegeri ale acestor eurodeputaţi suplimentari, care le vor primi doar după divorţul între Londra şi UE.
Femeile europarlamentar sunt mult sub jumătate, doar 36,9%, așa cum a rezultat după alegerile din 2014. Este totuși cea mai importantă proporție atinsă vreodată. De la primele alegeri, în 1979, unde doar 16% femei făceau parte din hemiciclu, acest procent a crescut permanent. Paritatea este respectată, în prezent, doar în cinci state membre, şi anume Finlanda, Irlanda, Croaţia, Malta şi Suedia.
În ceea ce privește media vârstei eurodeputaților, aceasta este 53 de ani. În 2014, europenii au ales un danez în vârstă de 26 de ani şi un grec în vârstă de 91 de ani. În peste jumătate din statele membre, este necesar să ai cel puţin 18 ani pentru a candida. Însă unele ţări au reguli mai drastice. În Italia şi Grecia, vârsta minimă este de 25 de ani, iar în România de 23 de ani.
Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News
StudioTechno
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!