Au trecut două luni de la alegerile parlamentare din februarie 2019, dar Moldova încă nu are un Parlament funcțional. Cele patru partide din noul Legislativ nu au ajuns să stabilească anumite priorități și să creeze o coaliție. Multe voci spun că alegerile anticipate sunt tot mai evidente.
Acest lucru întristează și dezamăgește pe locuitorii satelor din raioanele Strășeni și Dondușeni. Ei ne-au spus că s-au săturat de politicieni și amânările lor fără sfârșit. Am vrut să vedem cum gândesc și locuitorii capitalei. În acest sens, am mers în sectorul Buiucani al capitalei, unde am discutat cu alegătorii de pe circumscripțiile nr. 26 și 27 despre situația din țară, pauza extinsă a ședinței Parlamentului și cu ce probleme se confruntă.
Oamenii s-au săturat(?)
Oamenii pe care i-am întâlnit, păreau mult prea preocupați de griji, pregătirile pentru sărbătorile de Paști și prea obosiți de politica de la noi. Ne-au spus că nu-i mai uimește faptul că deputații nu ajung la un numitor comun. „Sunt toți diferiți și toți cu interesele lor. Nu e o noutate pentru noi, ne-am obișnuit că nu se înțeleg și organizează alegeri anticipate, că doar nu-s banii lor, dar ai noștri”, ne-a spus obosită, cu vocea scăzută, Maria Blondscaia. A ieșit afară ca să-și mai încălzească puțin oasele. „Acum în casă este mai frig decât afară”, constată ea și se așează pe băncuța de lemn din fața blocului jerpelit. Femeia face niște calcule în minte. O doare că banii necesari poporului sunt „risipiți pe orgoliile politicienilor”.
Alegerile anticipate nu-i mai sperie, dar mai adaugă o cută pe chipurile obosite ale oamenilor, care zilnic învață regulile supraviețuirii. „Nu știu dacă am să mai am pe cine alege. Ei toți promit, dar nimic nu fac”, ne spune Iacob Șendrea, care se întoarce de la serviciu. De mai bine de trei ani, după ce s-a pensionat, lucrează paznic la o întreprindere din sectorul Buiucani. Întrebat despre deputații care au candidat pe circumscripția lui și cum i-a ales, bărbatul pare ușor confuz. „Parcă am înțeles cum funcționează sistemul mixt, dar nu până la capăt. Eu am votat partidul, după asta m-am condus”, a recunoscut el, trăgând cu poftă un fum de țigară, înainte de a o stinge de o țeavă ruginită de la marginea drumului.
„Dezamăgiți. Toți sunt foarte dezamăgiți. Nici nu mai vor să vorbească despre politică”, ne-a spus Eugeniu Știrbu, directorul Institutului Internațional de monitorizare a dezvoltării democrației și respectării drepturilor electorale. Potrivit lui, oamenii au sperat că după alegeri, lucrurile vor începe să funcționeze, dar nu e așa. „Cu fiecare scrutin electoral, rata de participare este tot mai mică. Un lucru care ne îngrijorează este că acum nu doar cei care pleacă, dar și cei care rămân nu mai vor să voteze”, constată expertul.
Mai optimiști par unii tineri. Ei spun că așteaptă îmbunătățiri. Însă, preferă să nu mai urmărească știrile politice. „Nu au avut nici măcar o ședință completă, dar deja fac tot felul de declarații electorale”, se revoltă Vitalie Plop. Potrivit lui, misiunea unui deputat este de a reprezenta poporul și de a-i oferi siguranța în ziua de mâine.
(In)acțiunile lui Dodon
Potrivit legii, șeful statului poate dizolva Parlamentul în cazul în care, timp de trei luni, acesta nu este funcțional și este blocată procedura de adoptare a legilor. Alegerile anticipate păreau un scenariu cunoscut atât de către unele partide, dar și de Igor Dodon. La scurt timp, după anunțarea rezultatelor scrutinului din 24 februarie 2019, Dodon a declarat că este gata să semneze decretul de dizolvare a Parlamentului și stabilirea unei date pentru alegeri. Totuși, pe 26 martie, șeful statului s-a întâlnit cu liderii fracțiunilor din noul Legislativ, pentru a aduce pe deputați la „o masă de negocieri”.
După doar câteva ore de la întâlnirea cu liderii PSRM, PDM și Blocului ACUM, președintele Republicii Moldova a avut o întrevedere cu Ambasadorul Federației Ruse la Chișinău, Oleg Vasnețov. „Am făcut un schimb de opinii cu privire la situația internă din țara noastră… L-am informat pe oficialul rus despre dialogul inițiat de mine cu liderii principalelor forțe politice parlamentare în vederea depășirii blocajului politic post-electoral”, a scris șeful statului pe o rețea de socializare.
Pe 2 aprilie, într-o declarație oficială, Dodon a spus că și-a făcut misiunea și datoria ca șef de stat, ca mediator politic și ca inițiator al acestor discuții care erau necesare, pentru a sparge blocajul post-electoral.
Cine are de câștigat
Tergiversarea procesului de operaționalizare a structurilor instituționale ale noului Parlament ales, dar și incertitudinea cu privire la formarea unei majorități parlamentare capabile să numească un nou Guvern, alimentează riscul unor alegeri parlamentare anticipate. La aceste concluzii a ajuns Mihai Mogâldea, expert asociat al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE). „Rând pe rând, inițiativele și propunerile venite din partea Partidului Democrat, Partidului Socialiștilor și Blocului ACUM, legate de crearea unei coaliții legislative, nu s-au soldat cu succes. Singurele runde de consultări, organizate de către Partidul Socialiștilor și Blocul ACUM, au relevat pozițiile diametral opuse cu privire la formatul și substanța unei eventuale coaliții de guvernare”, opinează expertul într-o notă analitică.
„De pe urma alegerilor anticipate ar putea beneficia autorii proiectului privind schimbarea sistemului de votare – Partidul Democrat.”
Astfel, fracțiunea ar putea obține un scor mai mare cu circa 5-7% datorită resurselor administrative de care dispune la nivel local.
Incertitudinea politică ne afectează și pe plan economic, este de părere Adrian Lupușor, directorul centrului analitic independent Expert-Grup. Potrivit lui, această perioadă de „înghețare” duce la suspendarea programelor de suport financiar, iar alegerile anticipate ar lovi în bugetul de stat. Asta va face ca, după alegeri, ajustările să fie dureroase.
„Guvernarea viitoare va trebui să contrabalanseze aceste politici electorale cu anumite măsuri de optimizare sau chiar cu majorarea unor taxe.”
„Așa de bine funcționează lucrurile”
Pe Liuba Laur am găsit-o în timp ce vopsea niște bare de pe terenul de joacă pentru copii. „Măcar așa adăugăm puțină culoare și în curtea noastră”, ne spune femeia. Pentru asta, ea va primi câțiva lei cu care își va cumpăra un cozonac pentru sărbătorile de Paști. „Votez pentru că-i datoria mea, dar nu-mi place de nimeni. Pe nimeni nu cred”, constată ea.
Femeia se plânge că trebuie să scrii zeci de cereri și nici peste un an nu vin să schimbe becul de la felinarul din curtea blocului. „Așa de bine funcționează lucrurile”, ironizează femeia.
Enlarge
Oamenii din sectorul Buiucani nu mai vor să vorbească despre politică. Nu au înțeles prea mult cum funcționează noul sistem de votare. Nu toți au înțeles pe ce circumscripție uninominală au fost înscriși. Au consumat mormanul de știri din timpul campaniei electorale și au ales. Au ales fără prea mari așteptări, iar următoarea zi după alegeri a fost la fel ca toate celelalte de până atunci. Pe 25 februarie au mers la lucru, au dus nepoții la grădiniță în timp ce părinții lor lucrează peste hotare, au mai bătut la ușa vreunei întreprinderi pentru a căuta un loc de muncă sau au dat toată pensia pentru facturile la căldură, gaz, lumină.
Amintim că, la 24 februarie, în Republica Moldova au avut loc alegeri parlamentare, în cadrul cărora au fost aleși noii deputați din Parlament. Spre deosebire de alegerile parlamentare anterioare, acestea s-au desfășurat în baza sistemului electoral mixt într-o circumscripție națională și în circumscripții uninominale.
La 9 martie, Curtea Constituțională a validat rezultatele alegerilor parlamentare în urma cărora PSRM a obținut 35 de mandate în noul Legislativ, PDM – 30 de mandate, Blocul ACUM – 26 de mandate, Partidul ȘOR – 7 mandate.
