Centrul Național Anticorupție a depistat riscuri de corupție în proiectul hotărârii Guvernului cu privire la organizarea și funcționarea Spitalului clinic militar central al Ministerului Apărării. Potrivit CNA, unele norme din proiect sunt defectuase și permit interpretări abuzive.
Experții CNA menționează că proiectul prevede instituirea unor atribuții abuzive pentru factorii de decizie din cadrul Spitalului care vor fi în drept să solicite de la alte instituții medicale, de la structurile organizaționale ale Ministerului
Apărării, Marelui Stat Major al Armatei Naționale și unităților militare, referitor la starea sănătății pacientului, extrase din fișa medicală, rezultatelor de laborator și a investigațiilor efectuate în procesul acordării asistenței medicale, fără niciun fel de restricții.
De asemenea, CNA mențioenază lipsa unor norme care stabilesc cerințele pe care trebuie să le întrunească președintele, vicepreședintele şi membrii Consiliului administrativ al Instituției, dar și lipsa unor reglementări clare privind procedura de adoptare a deciziilor Consiliul.
Nu sunt specificate în proiect nici normele care stabilesc modul de numire a șefului instituției și cerințele pe care trebuie să le întrunească candidatul la funcția respectivă.
„Prin urmare, proiectul conține factori și riscuri de corupție generați de caracterul lacunar al prevederilor, iar pentru aplicarea eficientă a normelor propuse prin proiect, este necesară revizuirea și excluderea unor norme potențial coruptibile reflectate în raportul de expertiză anticorupție”, se arată în raportul de expertiză al CNA.
Proiectul hotărârii de Guvern își propune să optimizeze și să reorganizeze instituția, să reducă numărul de angajați și să reglementeze funcţiile de bază, misiunea, atribuţiile şi drepturile instituției.
Autorii proiectului de hotărâre spun că pentru aplicarea lui nu este necesară alocarea surselor financiare suplimentare din bugetul de stat pentru că se planifică reducerea cu 67,5 de unităţi a statelor de personal. De asemenea se vor diminua și cheltuielile aferente întreținerii filialei Bălți. În total se urmărește o economie de circa 15-18% din bugetul instituției pentru anul 2019.
