Un student din Moldova, care învață peste hotare undeva prin Vest sau chiar peste ocean, nu va pleca de acasă fără o mică rezervă de hrișcă alături de celelalte bunătăți tradiționale. Hrișca nu este chiar un aliment tradițional moldovenesc dacă ne uităm la producția autohtonă, însă „relațiile strânse” cu Rusia din deceniile trecute au dat o importanță majoră acestei culturi în meniul unui moldovean, întrucât Rusia a deținut mereu întâietate la producția globală. Recent, Facebook-ul moldovenesc a întâmpinat o nouă comunitate, de data aceasta, dedicată tuturor iubitorilor de hrișcă.
„Eu am făcut grupul iubitorilor de hrișcă pentru că mi s-a părut incorect că aceasta a fost trecută cu vederea de alți iubitori cerealieri”, spune Cristian Doroftei, fondatorul grupului „Buckwheat is the top crop/Гречка – высший урожай”. Cristian ne-a explicat că ideea i-a venit după ce a văzut grupuri care elogiază orezul sau porumbul. Unele dintre acestea promovează un tip de cultură atât de mult încât aduc argumente potrivit cărora cultura respectivă este superioară celorlalte.
Nu putem ignora amuzamentul adus de această idee. Însă, Cristian ne spune și despre simbolul hriștii, moștenit încă din timpurile comuniste. „Hrișca e ceva caracteristic spațiului post-sovietic. Aș spune chiar un simbol al existenței noastre de avortoni ai socialismului. Nu mai zic de faptul că ea se combină perfect cu un sos bun, căniță sau ficat”, spune tânărul. Mai mult, Cristian percepe hrișca ca o parte importantă din stilul nostru de viață, care e mult mai binevenită decât „micile perversiuni ca mâncatul pastelor răsfierte cu pâine sau în calitate de garnitură”, întrucât, explică tânărul, ”nu am văzut vreodată hrișcă gătită prost”.
Potrivit fondatorului, pagina va conține curiozități despre hrișcă, date statistice, rețete, poate chiar niște sketch-uri sau animații.
Câteva curiozități despre hrișcă:
# Hrișca este o plantă care crește înaltă iar boabele sale triunghiulare au un înveliș similar cu cel al boabelor de grâu. Acesta este și motivul pentru care, în mod eronat, hrișca este considerată o cereală. În engleză, hrișca este numită „buckwheat”, „wheat” însemnând grâu. Totuși, hrișca nu este înrudită deloc cu grâul, întrucât nu conține gluten. Este, prin urmare, o pseudo-cereală.
# Primele date istorice despre hrișcă datează din anul 6000 î.Chr și sunt consemnate în Asia, locul unde hrișca a fost pentru prima dată cultivată. În Europa ea a venit în jurul anului 2600 î.Chr.
# Hrișca este o excelentă proteină vegetală, conține 8 aminoacizi esențiali, inclusiv lizină. De asemenea este o sursă excelentă de mangan, cupru și magneziu precum și de fibre. Este un aliment slab caloric fiind recomandat persoanelor cu probleme de greutate.
# În Japonia hrișca se consumă sub formă de făină din care se prepară un tip de paste numite “soba”.
# În prezent, Rusia este cel mai mare producător de hrișcă din lume, urmată de China și Ucraina.
În Moldova hrișca se consumă tradițional, producerea acestei culturi însă nu mai este la fel de populară așa cum era 20 de ani în urmă, spre exemplu. Motivul indicat de agricultori este că planta e una pretențioasă, iar condițiile noastre climaterice nu sunt întocmai favorabile. Deși se mai produce pe suprafețe mici în unele localități, Moldova importă o mare parte din hrișca comercializată în magazine din țări precum Rusia și Ucraina.
