PE SCURT
Cei șase magistrați ai Curții Constituționale au decis, la sfârșitul acestei săptămâni, că în cazul alegerilor parlamentare anticipate vom vota în baza aceluiași sistem electoral mixt. Potrivit judecătorilor Curții, modificarea frecventă sau târzie a normelor care guvernează procesul electoral poate dezavantaja alegătorii, concurenţii electorali și partidele, existând riscul încălcării dreptului la vot și a dreptului la a fi ales. Această hotărâre este definitivă. Moldova.org și-a propus să vă prezinte cine sunt cei șase judecători ai Curții care au luat această decizie.
PE LUNG
Curtea Constituţională se compune din șase judecători: doi judecători sunt numiţi de Parlament, doi de Guvern şi doi de Consiliul Superior al Magistraturii.
Președintele Curții este Mihai Poalelungi. Funcția de judecător la Curtea Constituțională a devenit vacantă după ce în ianuarie anul trecut, Tudor Panțîru a demisionat din funcția de președinte și judecător al Curții, invocând motive personale. În locul lui, la 16 martie 2018, a venit Poalelungi, fostul președinte al Curții Supreme de Justiție (CSJ). El fiind singurul candidat înscris la concurs. În perioada 2005-2008, Mihai Poalelungi a ocupat funcția de vicepreședinte la CSJ, iar între 2008-2012 – judecător la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului din partea Republicii Moldova. În 2012, el a fost propus și votat de Parlament pentru funcția de președinte al CSJ. În februarie 2016, Poalelungi este numit pentru cel de-al doilea mandat la șefia CSJ, printr-un concurs în care nu are niciun contracandidat.
Un alt judecător al Curții Constituționale este Corneliu Gurin, fostul procuror general al Republicii Moldova. El a fost numit în această funcție pe data de 11 decembrie 2018. Decizia a fost luată de către membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Gurin și-a început cariera de jurist în calitate de consultant principal în Direcţia Juridică a Aparatului Parlamentului, funcție pe care a deținut-o în perioada 1995-2001. Între anii 2001-2005, Corneliu Gurin a fost director general al Aparatului Parlamentului, consilier al preşedintelui Parlamentului în probleme juridice şi relaţii cu organele de drept. În perioada 2005-2012, a fost coordonator de programe la Asociaţia Obştească ADEPT. În noiembrie 2011, Corneliu Gurin a aderat la Partidul Acţiunea Democratică, condus de Mihai Godea. El a părăsit formaţiunea, înainte de a fi desemnat preşedinte al Comisiei speciale pentru selectarea candidatului la funcţia de procuror general. La 18 aprilie 2013, Legislativul l-a numit noul procuror general. În 2015, în această calitate, el a solicitat arestarea lui Vladimir Filat după ce i-a fost retrasă acestuia imunitatea parlamentară. La 26 februarie 2016, Gurin a anunțat că pleacă de la șefia Procuraturii Generale în aceași zi când Parlamentul a votat în a doua lectură Legea cu privire la Procuratură. În decembrie 2016, mai multe fotografii îl arătau pe fostul procuror general încoronat la un bal somptuos organizat de un club de sport din Chișinău, relatează anticoruptie.md. Coroana de rege i-a fost pusă pe cap de Olga Iftodii, ex-administratoare a companiilor lui Vlad Plahotniuc timp de aproape 15 ani.
Judecător al Curții Constituționale este și fostul deputat Artur Reșetnicov. El a fost desemnat în această funcție, pe 12 decembrie 2018, de către Guvern. În perioada 2007-2009, Reșetnicov a fost șef al Serviciului de Informație și Securitate (SIS), numit printr-o hotărâre a Parlamentului din 1 noiembrie 2007. Pe 25 septembrie 2009, acesta a fost eliberat din funcție printr-o decizie a Parlamentului. El a fost acuzat că a dat indicaţia de a fi nimicite informaţiile operative despre evenimentele din 7 aprilie 2009. Ulterior, este numit deputat din partea Partidului Comuniștilor din Moldova. Însă, la sfârșitul anului 2015, Reșetnicov se numără printre cei 14 deputați comuniști care au trecut la Partidul Democrat.
Singura judecătoare a Curții Constituționale este Raisa Apolschii, care a ocupat această funcție pe 14 decembrie 2018, fiind numită de către Parlament. Începând cu anul 2010, ea este deputată din partea Partidului Democrat, precum și președintă a comisiei parlamentare „Juridică, Numiri și Imunități” și membră a Consiliului Politic Național al PDM. În perioada 1989 – 1994 a activat în calitate de judecător în cadrul Judecătorii sectorului Ciocana din municipiul Chișinău. În 1994 – 2003 și 2009 – 2010 a lucrat ca avocat, fiind membră a Uniunii Avocaților din Republica Moldova. În perioada 2003–2008 a activat în calitate de avocat parlamentar, director al Centrului pentru Drepturilor Omului din Republica Moldova.
Aurel Băieșu este judecător al Curții începând cu anul 2013. În acea perioadă, deputatul comunist de atunci Artur Reșetnicov, care între timp a obținut cetățenia română, s-a arătat revoltat că Băieșu a fost numit judecător al Curții, în pofida faptului că deținea cetățenia statului român. În perioada august 2009 – decembrie 2010 a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova, vicepreședinte al Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități. În aprilie 2011 – ianuarie 2012 a fost consilier în domeniul juridic al Președintelui interimar al Republicii Moldova de atunci Marian Lupu. În perioada ianuarie 2012 – aprilie 2013 a fost Ambasador al Republicii Moldova în Italia.
Veaceslav Zaparojan este judecător al Curții Constituționale începând cu iulie 2016. A activat în calitate de expert în cadrul Programului Naţiunilor Unite pentru Democraţie, expert al Comisiei parlamentare de anchetă pentru elucidarea cauzelor şi consecinţelor evenimentelor de după 5 aprilie 2009 (2009-2010); arbitru supleant al Curții Internaționale de Arbitraj și Conciliere din Geneva pe lângă OSCE (2004-2010); membru al grupurilor de lucru pentru elaborarea proiectului legii cetăţeniei (2002) și proiectului legii cu privire la revizuirea Constituţiei (2004), membru al grupului de lucru pentru revizuirea legislaţiei privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale (2016).
Menționăm că decizia Curții Constituționale de a rămâne la sistemul electoral mixt a fost pronunțată după ce deputații independenți Ion Groza, Alexandr Oleinic și Viorel Melnic au solicitat Înaltei Curți să se expună asupra faptului dacă este în drept Parlamentul să modifice sistemul electoral la intervale de timp mai mici decât un mandat deplin al legislativului și dacă pot fi organizate alegeri parlamentare anticipate în baza unui alt sistem electoral decât cel folosit la alegerile parlamentare ordinare.
Sistemul electoral a fost modificat la propunerea deputaților PDM. La 20 iulie 2017, Parlamentul Republicii Moldova adoptă în lectură finală legea cu privire la modificare sistemului electoral. Legea a nemulțumit societatea civilă și a fost criticată de Comisia de la Veneția. Cu toate acestea în cadrul alegerilro din 24 februarie 2019, cetățenii Republicii Moldova au votat în baza unui sistem electoral mixt.
