Principalele surse de venit ale femeilor din mediul rural de pe ambele maluri ale Nistrului sunt cele provenite din muncile agricole, inclusiv venituri obţinute din vânzarea produselor agricole cultivate în grădinile din preajma caselor de locuit. Ponderea femeilor care au un venit mai mic decât cel al soţului sau a partenerului de viață este considerabilă şi constituie 35,1%.

Studiul mai arată că principalele riscuri asociate cu încadrarea femeilor în câmpul muncii ţin de factorii de ordin familial, inclusiv stereotipurile care atribuie femeii un şir de roluri familiale precum creşterea copiilor, îngrijirea casei, prepararea mâncării și menţinerea climatului familial. 29,8 la sută dintre respondente afirmă că sunt tratate inegal în câmpul muncii din cauza ca sunt femei, iar 22,2% din femeile angajate afirmă că au suferit în plan profesional din aceleaşi considerente. În aceeași ordine de idei, studiul atestă că populaţia ţării împărtășește, în mare parte, convingeri conservatoare cu privire la rolul femeilor şi bărbaţilor în societate. Comunitățile continuă să se manifeste ca fiind în mare parte patriarhale, fapt care implică şi perpetuarea unor roluri tradiţionale de gen.

O altă problemă sesizată de experții de la Institutul de Politici Publice este accesul limitat al femeilor la serviciile medicale. Mai mult de jumătate dintre femeile din mediul rural nu au în comunitate un Centru al Medicilor de familie sau centre care prestează servicii de sănătate, iar ponderea celor care deţin poliţă de asigurare medicală este de doar 40%.

Studiu mai arată că izbucnirea conflictului tansnistrean a afectat nemijlocit viața femeilor, iar impactul acestuia este simțit de 44% dintre respondente. Cel mai mult, conflictul a afectat femeile din zona de securitate și din imediata apropriere de zona de securitate. Fiecare a treia femeie din zona de securitatea, afirmă că au avut de suferit în urma conflictului transnistrean nesoluţionat.

În baza concluziilor, experții de la Institutul de Poitici Publice a formulat și un și de recomadări, atât pentru autoritățile publice locale de pe cele două maluri ale Nistrului (APL), cât și autorităților publice centrale (APC), dar și pentru societatea civilă din regiune.

Astfel, Administraţia Publică Locală de pe ambele maluri ale Nistrului ar trebui să se implice în promovarea egalităţii de gen în comunitate şi combaterea stereotipurilor de gen. Experții recomandă atât APL cât și APC să includă pe agenda publică problemele cu care se confruntă femeile din sate: violență domestică, angajarea în câmpul muncii, incluzionea femeilor cu dezabilități ș.a., iar soluționarea acestora să priorităţile de dezvoltare locală.

O altă recomadrare este dezvoltarea cadrului legal în domeniul de referință din regiunea transnistreană a Republicii Moldova prin racordarea la convenţiile internaţionale, dezvoltarea unui plan de acţiuni care să asigure egalitatea de gen între femei şi bărbaţi și stabilirea unor cote de reprezentare a femeilor n structurile publice și de conducere pe malul stâng al Nistrului, după modelul recent adoptat în Republica Moldova.

De asemenea este nevoie ca administrația publică locală să asigure transparența decizională și să implice femeile în viața comunității, precum și să țină cont de perspectiva de gen în aprobarea bugetului local.

În ceea ce privește facilitarea încadrării femeilor în câmpul muncii, APL este încurajată să dezvoltate servicii alternative de îngrijire a copiilor în așa fel încât să permită femeilor cu copii mici să se angajeze.

Experții recomandă ONG-urilor de pe ambele maluri ale Nistrului să coopereze în scopul soluționării problemelor femeilor din aceste comuntăți, să încurajeze și să instruiască femeile în domeniul de leadership, precum și să stimuleze dezvoltarea capacităţilor de lidere, care să schimbe modul de gândire şi viziune cu referire la rolurile femei în familie şi comunitate. Mai mult decât atât, locuind într-o zonă de conflict, autoritățile trebuie să contriuie la creşterea nivelului de informare a populaţiei despre semnificaţia formatului de negocieri 5+2 şi activităţile realizate în acest aspect.

Studiul sociologic „Perspectiva femeilor din zonele rurale de pe ambele maluri ale Nistrului”, realizat de Institutul de Politici Publice, a avut drept scop să evalueze situaţia femeilor din mediul rural de pe ambele maluri ale Nistrului, inclusiv din localităţile limitrofe zonei de securitate, şi să identifice principalele probleme şi bariere întâmpinate de femei în cinci domenii de referinţă: educaţie, sănătate şi protecţie socială, participare civică şi politică, angajare în câmpul muncii, interrelaţionare dintre cetăţenii din dreapta şi stânga Nistrului.

Informația este preluată din Studiul Sociologic „Perspectiva femeilor din zonele rurale de pe ambele maluri ale Nistrului”, realizat cu suportul financiar al Ambasadei Britanice la Chișinău. Conținutul acestei publicații aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunile și poziția donatorului.

Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News