PE SCURT
Viitorul guvern, indiferent de culoarea politică, va trebui să aibă un plan „B„ .Un plan anticriză. Pare a fi, la prima vedere, deplasată această afirmație, în condițiile în care economia este în creștere, totuși membrii următorului Guvern se vor confrunta cu două probleme majore.
Pe plan intern incertitudinea politică ce a cuprins țara după alegerile parlamentare care s-ar putea agrava în cazul unor alegeri anticipate și, pe de altă parte, intrarea economiei globale într-un „declin sincronizat”, constată în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic”, jurnalistul economic, Vlad Bercu, care citează datele Băncii Mondiale.
PE LUNG
Astfel, expertul atenționează că Banca Mondială a redus prognoza creșterii PIB-ului Republicii Moldova de la 3,8% la 3,6%, iar FMI – de la 3,7 la 3,5%.
Perioada de ascensiune economică înaltă a ajuns la final şi urmează reducerea ritmului de creștere. Ultimul raport al FMI constată că rata anuală de creștere în Republica Moldova în anii 2001-2010 a fost de 5,1 la sută, în ultimii zece ani de 4,6 la sută, iar pentru anii 2019-2021 se anticipează o creștere a PIB-ului de 3,5-3,8 la sută.
Tendințele demografice nefavorabile, productivitatea scăzută și vulnerabilitatea la șocurile externe reprezintă probleme majore pentru creșterea pe termen lung, sunt de părere experții Băncii Mondiale. Ei mai adaugă că, problemele pe termen lung ale creșterii economice în Moldova includ și îmbătrânirea populației, extinderea migrației nete și un model de creștere nesustenabilă, caracterizat de consumul cauzat de remitențe, precum și de productivitatea scăzută.
Viitorul guvern va fi impus, probabil, să facă faţă unor șocuri externe. Până în 2020 ar putea exista toate condiţiile pentru declanşarea unei crize financiare, urmată de o recesiune la nivel mondial, anticipează economiști americani și europeni. Reducerea „sincronizată” în din Europa, SUA, China și alte țări, prognozată de FMI, va avea un impact direct asupra economiei moldovenești. Reducerea importurilor și investițiilor este primul efect resimțit în cazul unei crize în principalele țări-partenere.
În plus, incertitudinea politică și interesele moștenite subminează agenda de reformă și procesul de investiții. Tărăgănarea formării unei majorități parlamentare și, respectiv, a Guvernului va compromite acordul cu FMI și finanțarea macro-financiară de 100 milioane dc euro din partea UE, agreată încă în iulie 2017, ambele finanțări fiind înghețate în anul trecut. În plus, ar fi compromise termele de realizare a unor acțiuni prevăzute de Acordul de Asociere, mai ales în cazul unor alegeri parlamentare anticipate.
Sunt scenarii care ar putea deveni realitate în cazul perpetuării incertitudinii politice și unei crize economice la nivel mondial. Viitorul Guvern ar trebui să aibă în vedere și un astfel de scenariu, pentru a evita situația din timpul crizei din 2008, când primele semne ale acesteia au fost neglijate, și autoritățile au fost nevoite, eufemistic vorbind, să „stingă incendiul, nu să-l prevină”.
În concluzie, Vlad Bercu a spus că singurul mod de a face faţă unei eventuale crize venite din exterior rămân aceleaşi, reformele structurale şi majorarea veniturilor.
Există însă puţine semne evidente că o situaţie similară cu cea din 2008 s-ar putea repeta în viitorul apropiat. Şi totuşi, până în 2020 ar putea exista toate condiţiile pentru declanşarea unei crize financiare, urmată de o recesiune la nivel mondial, anticipează economistul american Nouriel Roubini, supranumit „Dr. Doom“
