A ne lăuda cu o creștere economică de 3-4% în Moldova, e ca și cum ne-am lăuda cu nota 6 la examen

Interviu cu parlamentarul Radu Marian

– D-le deputat, ce faceți în aceste zile în SUA?
– Am participat la un eveniment organizat de Universitatea Harvard și Universitatea Central Europeană, dedicat Zilei Internaționale a Romilor. Am fost invitat să vorbesc despre proaspăta mea experiență politică. Am îndemnat tinerii romi din toată lumea să se implice în politică, pentru a-și ajuta comunitățile și a influența direct politicile publice, pentru a le asigura romilor aceleași oportunități de care beneficiază restul societății.

– De ce ați decis să intrați în politică? Credeți cumva că politicienii de la noi pot schimba lucrurile în bine în acest stat?
– E una dintre cele mai complicate întrebări pe care mi-am pus-o pe când eram copil. Când am văzut prima dată Europa, mi-am zis: de ce trăim mai rău ca în Occident? Suntem noi oare mai puțin inteligenți, mai puțin capabili decât, să zicem, germanii, americanii sau elvețienii? Cu siguranță nu. Suntem oameni la fel ca și ei, avem același ADN, minți, emoții și dorințe de a trăi bine. Apoi a urmat aprilie 2009. Împlinisem 18 ani și participasem prima dată în viață la alegeri. La 7 aprilie, am simțit pe pielea mea ce influență enormă au politicienii asupra vieții noastre. Dorința mea de a mă implica în politică vine de la ideea că politica determină, în mare măsură, modul în care trăiesc oamenii în societate. Dacă e o politică justă, devine cea mai eficientă metodă de a schimba în bine viața a milioane de cetățeni. Pe de altă parte, scepticismul față de politicieni este justificat. Personal cred că procesul de transformare a R. Moldova trebuie să înceapă cu eliminarea unei expresii frecvent folosite de moldoveni: „Moldova nu va fi schimbată nicicând”. Nimic mai neadevărat. Istoria de mii de ani e plină de exemple în care societățile s-au schimbat din temelii.
În Moldova, pe lângă o cultură democratică autentică, lipsește pluralismul, acea condiție în care pensionarii, profesorii, oamenii de afaceri, membrii opozițiilor politice, într-un cuvânt, toți cetățenii, s-ar bucura de aceleași oportunități și ar respecta aceleași legi.

– Proiectul dvs. TwentyTu e doar pentru tineri sau poate fi extins și pentru maturi, în special pentru politicieni?
– TwentyTu este conceput pentru elevi. La nivel practic, însă, oricine, cu un calculator și conexiune la Internet, poate accesa fără taxe aceste cursuri. Deci, și politicienii, din birourile lor. Le-aș recomanda în special cursurile TwentyTu de inteligență emoțională, cele de antreprenoriat sau de inteligență artificială. Așa cum se spune și în spotul TwentyTu, realizat de Viorel Mardare: „N-avem munți, nici mare, nici petrol, dar avem minți”. Păi iată, anume mințile sunt cea mai importantă resursă a țării și ar trebui puse în valoare. Domeniul Inteligenței Artificiale (AI) ar fi un exemplu! De fapt, AI-ul e cel mai important subiect de care trebuie să se preocupe omenirea, fiind, probabil, ultima invenție a speciei umane ,  fie ne va duce spre progres, fie va însemna sfârșitul nostru ca specie. Pentru că e o tehnologie atât de importantă, am decis, cât eram la TwentyTu, să dezvoltăm un curs de AI pentru copii. Ne-am propus să-i învățăm cum poate fi folosită această tehnologie pentru a îmbunătăți viața oamenilor.

– Despre dvs. se spune că aveți o gândire analitică, modernă… Ce soluții ați propune pentru noul parlament? O majoritate legislativă cu orice preț? Un guvern minoritar? Alegeri anticipate?
– Voi aminti că Blocul ACUM a propus, acum două săptămâni, trei pași concreți care ar putea scoate Moldova din impas: (1) asigurarea funcționalității Parlamentului prin alegerea lui Andrei Năstase în funcția de șef de Legislativ, alegerea comisiilor permanente și a Biroului permanent; (2) adoptarea și implementarea pachetului de inițiative legislative pentru dezoligarhizarea țării; (3) asumarea de către ACUM a guvernării R. Moldova prin învestirea unui Guvern minoritar, condus de Maia Sandu. Suntem singura forță politică care a propus niște pași concreți. E important că acești pași ar urma să fie implementați succesiv, asta însemnând că se va discuta despre votarea unui guvern doar după adoptarea pachetului antioligarhic. Sperăm ca socialiștii și ceilalți deputați care s-au declarat antioligarhici să nu-și trădeze electoratul și să voteze pachetul propus de noi. M-aș referi aici la unele declarații vociferate de analiști afiliați „holding-ului”: „În Europa, partidele de dreapta și stânga cooperează, de ce nu și la noi?”. Ei se fac a nu vedea faptul că, în Moldova, situația e diferită, deoarece în Parlament avem de a face și cu grupări de crimă organizată și mă refer aici în special la conducerea PDM, în raport cu care, probabil, chiar și unii deputați democrați se simt ostatici. De Șor nici nu mai vorbesc… Cum să cooperăm cu ei?

– Declarați, într-un context, că aveți un plan C: „Dacă nu merge nimic în educație sau în parlament, probabil, mă apuc de cântat”. Ce anume ați cânta?
– Îmi place pop-rockul, iar aici s-ar înscrie piesele în stilul Coldplay, al cărui fan sunt. De asemenea, îmi place să cânt swing, o sub-categorie a jazz-ului, iar ca exemple ar fi unele piese ale lui Buble. În niciun caz manele.

– Povestiți-ne trei lucruri, cele mai importante, despre familia dvs.?
– Primul lucru pe care l-aș menționa este diversitatea care se manifestă atât la nivel etnic avem origini moldovenești/românești, rome și rusești, dar și la nivel de vocații! Pe de o parte avem „gruparea” muzicală mama mea e dirijor coral, iar fratele dirijor de orchestră (Moldovan National Youth Orchestra), chiar dacă toți am trecut prin muzică și avem diverse talente muzicale. Ceilalți politician cu studii de economist, sora mea e juristă, iar tatăl, mai toată viața, a fost muncitor tehnic la o tipografie. Această diversitate înseamnă că, la noi în familie, nicicănd nu e trist. Alt lucru important pe care l-aș menționa este libertatea o valoare supremă în familia noastră. Suntem trei copii și mereu am avut libertatea de face ce dorim: muzică, economie, fotbal sau altceva. Poate din acest motiv, de mici, am fost mai îndrăzneți și mai activi în raport cu alții. Tot în familia mea am învățat un lucru de care mă voi conduce mereu: ceea ce te definește mai mult ca om sunt acțiunile, comportamentul și valorile tale. Nu etnia, culoarea pielii, naționalitatea, sau alte lucruri pe care o ființă umană nu le poate controla.

– Pe 8 aprilie, marcăm Ziua Internațională a Romilor. Ce semnifică pentru dvs. această zi?
– E o zi în care îmi amintesc că diversitatea etnică trebuie prețuită, or, anume asta m-a făcut în cea mai mare măsură să fiu tolerant, deschis față de alți oameni, alte idei, alte culturi. La fel, e o zi în care trebuie vorbim despre provocările cu care se confruntă comunitatea romă în lume și de injustiția cu care a fost tratat acest popor de-a lungul istoriei, dar și de responsabilitatea societății de a veni în ajutorul romilor.

– Cum e viața romilor din R. Moldova astăzi?
– Dacă analizăm datele, vedem mari discrepanțe între romi și non-romi. De exemplu, rata de participare în educația preșcolară e puțin peste 20% pentru romi și aproape 80% pentru non-romi; sau rata de participare în învățământul general 54% pentru romi și 90% non-romi… Originile acestor discrepanțe sunt multe și complexe: discriminarea, izolarea, tratamentul injust la care au fost supuși romii de-a lungul istoriei, calitatea proastă a politicilor publice adresate acestora, lipsa de implicare a romilor în domenii ca politica, știința, jurnalismul… E un întreg cerc vicios de probleme care cauzează aceste disparități. La fel de adevărat e și faptul că această izolare a romilor are și un efect de conservare a tradițiilor și a tezaurului artistic extraordinar, tezaur recunoscut în toată lumea, pe contul căruia artiști non-romi, precum Goran Bregovic, fac milioane, fără a învesti cât de puțin în viața romilor.

– Putem vorbi despre discriminare?
– Evident, este vorba de discriminare. Nu poți eticheta o întreagă etnie ca și „needucată”, sau care „fură”, la fel cum nu e corect să generalizezi și să zici că moldovenii sunt „inculți”, sau că americanii „nu știu geografia”. Orice om de pe această planetă ar trebui să aibă dreptul de a fi judecat pentru acțiunile sale și nu pentru culoarea pielii, etnia, genul, naționalitatea sau orientarea sexuală.

– Dar romii din lume, cu ce probleme se confruntă cel mai frecvent?
– Discrepanțele dintre romi și non-romi privind educația, locurile de muncă și condițiile de viață sunt aceleași și în afară. Deși sunt state în care situația e mai bună. În Spania, bunăoară, guvernul a înțeles că e nevoie de o atenție specială acordată romilor și a învestit pentru a le oferi acces egal la educație. Dar, așa cum am vociferat și la conferința de la Harvard, e nevoie de mai multă comunicare dintre romi și non-romi, iar această deschidere trebuie să fie reciprocă.

– Ce veți întreprinde, în calitatea dvs. de deputat, pentru soluționarea problemelor romilor de la noi?
– Programul electoral al Blocului ACUM este, probabil, primul din istoria programelor electorale care a inclus o secțiune despre comunitatea romă. Ne-am angajat să ne orientăm eforturile spre a oferi, în proporție de 100%, educație primară și secundară copiilor romi, dar și spre crearea unor programe de dialog și cooperare între populația romă și non-romă. Anume spre aceste două direcții le voi promova în calitatea mea de deputat.

– Ați făcut licența în finanțe și bănci la ASEM. Cum, totuși, poate fi recuperat miliardul furat?
– Să ne amintim cum s-a întâmplat totul. Suma de 1.024 miliarde USD a fost direcționată unor bănci pentru a acoperi pierderile cauzate de fraude. Doar că aceste bănci au falimentat oricum, iar cel care a rămas dator a fost, desigur, nu băncile falimentare, ci statul, adică noi, plătitorii de impozite. E de-a dreptul ridicol cum zicea și CPR acesta a fost probabil singurul program de „bail-out” din lume, urmare a căruia toate băncile au falimentat. Datoria va fi plătită în tranșe până în 2041, iar suma pe care trebuie să o restituie statul (adică noi), inclusiv dobânzile, se ridică la 24 miliarde de lei (!) Din acești bani, cetățenii R. Moldova s-ar putea bucura de energie electrică gratuită timp de 10 ani sau de medicamente gratuite timp de 7 ani! Deci, una dintre măsurile noastre cheie din capitolul Justiție se referă la recuperarea acestor bani, prin confiscarea averilor celor care au participat la fraudă, dar și prin anularea legii care prevede achitarea acestei sume din buzunarul contribuabililor. Cum facem asta? Răspunsul în teorie este e nevoie de voință politică și de justiție echitabilă! S-ar putea că mulți nu cunosc, dar în Moldova există o Agenție de Recuperare a Bunurilor Infracționale, care ar trebui să se ocupe și de recuperarea averilor din fraude. Însă această instituție nu întreprinde nimic, pentru că nu există decizii finale ale instanțelor în dosarele care au legătură cu frauda bancară. De altfel, în cadrul pachetului antioligarhic, am anunțat și crearea unei comisii parlamentare privind investigarea furtului miliardului, cu obligarea prezentării de către BNM a Raportului Kroll 2. În cadrul acestei comisii, vom organiza audieri publice, după modelul celor din Congresul SUA, unde îi vom invita pe cei implicați să răspundă la întrebări.

– Salariile nu au cum crește atâta timp cât instituțiile statului sunt corupte, conduse de infractori. Declarați despre aceasta în electorală. Dar cum ar fi posibil ca R. Moldova să se debaraseze de corupți și de infractori, în condițiile justiției pe care o avem?
– Am spus asta și în campanie: e mai mult decât clar că nu poate exista prosperitate fără stat de drept. Atunci când statul de drept e la pământ, nu poate fi vorba de creștere economică durabilă, iar „creștere durabilă” pentru Moldova, o țară cu un PIB per capita la nivelul Sudanului, înseamnă cel puțin 7% anual. A te lăuda cu o creștere economică de 4% (așa cum face guvernarea PD), într-o conjunctură economică globală foarte favorabilă, e ca și cum te-ai lăuda cu nota 6 la examene. Voi încerca să explic la nivel tehnic legătura dintre statul de drept și prosperitate. Justiția corectă înseamnă stabilitate pentru oamenii de afaceri locali și companii, inclusiv străine, care investesc mult, angajează mai mulți oameni, îi plătesc mai bine. În același timp, justiția corectă determină cetățenii și antreprenorii să aibă mai multă încredere în stat, ceea ce generează mai multe impozite plătite de aceștia. Din impozite, statul are mai multe resurse să asigure servicii de calitate în toate domeniile: educație, medicină, asistență socială, infrastructură, dar și să ofere salarii mai mari funcționarilor publici. Am făcut un exercițiu de imaginație alături de un prieten și am calculat care ar fi fost salariul mediu pe economie în 2018, dacă, din 2005, la noi, nivelul corupției s-ar fi redus cu 50% față nivelul real. Am obținut un salariu mediu de 10.600 de lei pe lună în 2018, în raport cu 6.900 de lei, cât e în prezent. Este cea mai conservativă estimare și se referă strict la indicatorul controlului asupra corupției (cum este definit de Banca Mondială) și nu ia în calcul alte beneficii pe care le-ar aduce eradicarea corupției, cum ar fi   eficiența mai mare a actului guvernamental, funcționari publici mai competenți, politice economice și publice mai bune, sistem de educație mai calitativ etc. Da, este adevărat, Moldova se poate debarasa de infractori și oligarhi doar dacă ar exista voință politică. Deputații ACUM au propus acțiuni concrete de edificare a statului de drept: schimbarea conducerii instituțiilor cheie (Procuratura Generală, CNA, SIS, ANI); modificarea Legii privind CSJ; crearea Departamentului Național Anticorupție și a Curții Specializate Anticorupție, în care ar activa procurori și judecători din alte țări; instituirea unui mecanism similar Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) care funcționează în România, etc.

– Când ați cunoscut-o pe Maia Sandu? De ce ați ales să mergeți la PAS?
– M-au determinat curajul și pasiunea de care a dat dovadă Maia Sandu în promovarea reformelor în Educație, modul în care a pus în prim plan onestitatea și meritocrația în școli. Când a decis să lanseze un partid, mi-am propus să ajut echipa și să promovăm în politică oameni onești și competenți. Primul care m-a întrebat dacă vreau să mă implic în PAS a fost Dan Perciun, cu care sunt prieten încă până la lansarea PAS. Pe Maia Sandu am cunoscut-o atunci când am venit la partid.

– Ați studiat în SUA. Ce diferențe sunt între sistemul educațional de la noi și cel american?
– Marea diferență este accentul pus pe activitatea practică. Atât în SUA, cat și la programul de master pe care l-am absolvit la Universitatea din Edinburgh, Scoția, eram implicați în proiecte reale, cu companii reale. De exemplu, în Scoția, am lucrat la proiecte cu companii din Scoția și Columbia, oferind consultanță în tot ce înseamnă expansiunea pe piața externă. Experiențele practice sunt extrem de benefice în momentul în care ajungi să ai un job real, în mediul extrem de competitiv al sectorului corporativ. Pentru că știi cum funcționează lucru în echipă, știi ce înseamnă presiunea din partea clientului și a pieței. De astfel de experiențe studenții din Moldova nu se pot bucura. Și nu pentru că ar fi imposibil, ci pentru că cei care stabilesc programul de studii, cu mici excepții, nu au viziunea necesară să dezvolte astfel de activități. O experiență extrem de valoroasă din universitățile din SUA și Marea Britanie, care nu poate exista în Moldova, este interacțiunea cu tineri din toată lumea. Un chinez, un indian, un american sau un olandez, au fiecare moduri de comunicare diferite. Înțelegând aceste subtilități, e mai ușor să dezvolți o carieră internațională.

– Cum sunt tratați cetățenii de alte etnii în SUA, în alte state ale lumii?
– Atât în SUA, cât și în Scoția, în special în campusurile universitare și în orașele mari, diversitatea etnică, de fapt, orice fel de diversitate, este nu doar tolerată, ci și celebrată, sărbătorită. Oamenii din jur abia așteaptă să audă de unde ești, ce limbă vorbești și să le povestești despre țara ta! Deși, dacă vorbim de SUA, în zonele rurale și în orașele mai mici, deschiderea către minorități și imigranți nu e aceeași. Desigur, Moldova stă prost la capitolul toleranță și îmbrățișare a diversității. Trebuie să înțelegem că supraviețuirea noastră ca stat depinde de cât de relevanți vom rămâne în condițiile realităților economice și sociale globale pe care le oferă viitorul. Lumea se schimbă radical la fiecare 10 ani: condițiile climaterice, creșterea populației la nivel global, robotizarea, mișcările geopolitice sunt doar câteva din provocările la nivel global care vor influența considerabil nu doar situația de la noi, dar și existența noastră ca stat. Mai întâi trebuie să rezolvăm problemele economice și sociale, dar, la un moment dat, va trebui să realizăm și tranziția către un nou set de valori, bazate pe secularism și rațiune, care ne-ar permite să fim mai deschiși față de alte culturi și viziuni. Viitorul va însemna o lume mai integrată, în care provocările globale vor fi mai importante decăt cele locale, diminuând din importanța statului-națiune.

– Unele forțe politice acuză Blocul ACUM că nu acceptă orice fel de alianțe, pentru a evita anticipatele. Ce le-ați răspunde?
– Blocul ACUM a înaintat deja o invitație la discuții către toți deputații declarați antioligarhici, pentru a analiza propunerile noastre de scoatere din captivitate a statului, dar, din păcate, discuția nu a avut loc. Recent, am invitat în mod expres deputații socialiști pentru a discuta pachetul antioligarhic, pachet care, credem noi, ar putea deveni primul pas ce ar duce țara spre normalitate. Noi, însă, nu putem face alianțe pentru a-i ține la putere pe cei responsabili de degradarea la care a ajuns R. Moldova. Noi facem alianțe doar pentru a oferi o viață mai bună oamenilor.

– Vă mulțumim.

Pentru conformitate, A.G.