22:37:49 23.04.2024
Stiri

Orașele Marii Uniri de la 1918 – „Cernăuți, arhitectură europeană, arhitectură românească 1860 – 1940”, lansare de carte la București

Știri 15.04.2019 18:30 Vizualizări1243 Autor: Ziarul National


Orașele Marii Uniri de la 1918 – „Cernăuți, arhitectură europeană, arhitectură românească 1860 – 1940”, lansare de carte la București

Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina, Filiala București, organizează pe 16 aprilie 2019 un nou eveniment dedicat cunoașterii orașelor Marii Uniri a românilor de la 1918.

Orașul Cernăuți, capitala Bucovinei istorice, este cadrul central al acestui eveniment, care va fi cunoscut de această dată nu din punct de vedere al evenimentelor istorice petrecute în arealul său ci din punct de vedere al arhitecturii sale, prin lucrarea de referință „Cernăuţi. Arhitectură europeană. Arhitectură românească, 1860-1940", care va fi lansată cu această ocazie, în prezența autorului – arhitectul Octavian Carabela și a membrilor Societății pentru Cultura și literatura romana in Bucovina, invitația speciali la acest eveniment, transmite www.romaniabreakingnews.ro.

Despre valoarea volumului ce urmează a fi lansat la București, domnul Ștefan BROASCĂ (Cernăuți) a realizat o recenzie cu ocazia lansării la Cernăuți și publicat pe portalul de presă cernăuțean – bucpress.eu

(...) De fapt, după toate aparenţele, este un prim album masiv, mai cuprinzător şi variat cu pretenţii de a se prezenta drept unul exhaustiv, cel puţin pentru perioada pe care s-au angajat autorii şi alcătuitorii să ne-o ofere începând cu anul 1860, adică de când Bucovina s-a desprins din strânsoarea administrativă a Galiţiei, devenind o unitate teritorială separată în cadrul Imperiului Habsburgic, şi până la ocuparea acestui ţinut de către Uniunea Sovietică, în iunie 1940, în baza pactului criminal Molotov-Ribbentrop, în cursul cărei anexări s-a înşfăcat şi o parte din vechiul regat al României, adică Ţinutul Herţei. Deşi albumul conţine şi o scurtă istorie a Bucovinei, credem că precizările de mai sus nu sunt de prisos, precum la fel de necesar este să reamintim că raptul Bucovinei s-a produs în anul 1775, când Austria a obţinut de la turci această parte a Moldovei medievale în urma unui târg ticălos, adică tot a unui pact fatidic, dar între alte imperii, care de acum toate s-au risipit în neantul timpului, însă soarta teritoriului respectiv rămânând pecetluită pentru următoarele două secole şi mai bine.

Fără o cunoaştere, fie şi sumară, a istoriei zbuciumate şi nenorocite a Bucovinei, multe lucruri cu greu pot fi înţelese, iar cei care o stăpânesc în prezent nici nu-şi fac prea mari griji în această privinţă, ba dimpotrivă, când e cu putinţă nu se aventurează în discuţii prea îndepărtate în timp, rezumându-se aproape în exclusivitate la perioada austriacă a Bucovinei, uneori, ce-i drept, fiind pomeniţi şi turcii. De aceea, bunăoară, gramota domnitorului Alexandru cel Bun care conţine prima atestare a Cernăuţiului este expusă pe zidul din Piaţa Centrală în aşa fel ca denumirea ţării de atunci să nu mai apară deloc, în acest fel istoria de cinci sute de ani a oraşului de pe Prut în cadrul Moldovei fiind ştearsă cu o singură mişcare de burete. Concluzia pe care o facem în această scurtă introducere este aceea că istoria explică multe lucruri şi referitor la arhitectura oraşului Cernăuţi, edificiile vrând-nevrând constituind mărturiile de netăgăduit şi martorii în piatră, tăcuţi, dar ... grăitori, ai epocilor trecute.

Este vorba de albumul „Cernăuţi. Arhitectură europeană. Arhitectură românească, 1860-1940", Ed. Simetria, Bucureşti, 2018, reprezentând o impresionantă carte, prima pe acest subiect în limba română şi editată în România în condiţii grafice aproape excelente, care conţine mai multe studii aparţinând unor autori de la Bucureşti (Octavian Carabela, Mihaela Criticos), Chişinău (Aurelia Carpov) şi, evident, Cernăuţi (Irina Korotun, Dragoş Olaru). De aceea, înainte de a emite anumite consideraţii privind fondul ei, se cuvine a sublinia semnificaţia unei asemenea apariţii editoriale pentru noi, românii din Nordul Bucovinei, şi nu numai, fiindcă altfel nici nu ar fi apărut, care este una, fără îndoială, deosebită şi importantă, venind să aducă în acest context o viziune puţin diferită faţă de cea existentă, mai mult sau mai puţin oficială şi unilaterală de aici, care este menită să treacă cu vederea total sau să minimalizeze cât mai mult cu putinţă contribuţia esenţială a românilor la moştenirea arhitecturală de care dispune astăzi acest oraş, denumit în perioada austriacă „Mica Vienă", iar în cea interbelică „Micul Paris".

Trebuie să precizăm că deşi este vorba de mai mulţi autori, ale căror studii alcătuiesc volumul în discuţie, totuşi alcătuitorul este unul singur, şi anume arhitectul bucureştean Octavian Carabela, care, după câte ştim, a iniţiat acest proiect, i-a animat şi pe alţi colegi ai săi, a adunat materialele necesare, s-a documentat la faţa locului cu sprijinul şi ajutorul arhivistului cernăuţean Dragoş Olaru, tot el ne prezintă şi notele de rigoare asupra ediţiei, dar şi o scurtă şi neutră istorie (chiar de istoria niciodată nu este neutră) a Bucovinei, adică a conceput şi a realizat albumul aşa cum îl ţinem noi în mână acum.

Citiți continuarea articolului AICI.


Stiri relevante
Top stiri

Parteneri
Descoperă
Punct de vedere NAȚIONAL
22.04.2024 09:14 Nicolae Negru Nicolae Negru // Mercenarii lui Șor ș...

20.04.2024 20:07 Ziarul National Nicolae Enciu // Basarabia sub teroar...

19.04.2024 09:13 Nicolae Negru Nicolae Negru // Despărțirea apelor p...

Promo
Abonament
Abonează-te pentru a fi la curent cu ultimele știri
Recomandat
Sondaj
Cum veți vota la referendumul care va avea loc în toamna anului 2024 în R. Moldova?
Prietenii noștri

Widget cu noutăți la tine pe site

Ziarul Național 2013-2024. Toate drepturile sunt rezervate

Despre noi Publicitate News widget RSS Contacte Developed by WebConsulting.md