Moniliozele reprezintă boli provocate de ciupercile din genul Monilia: Monilia laxa, M. fructigena și M. fructicola. Sunt unele dintre cele mai periculoase boli ce atacă un spectru larg de culturi pomicole: măr, păr, gutui, prun, cireș, piersic, caise și nectarine.
Boala devine una dintre cele mai periculoase nu doar din cauza că provoacă daune semnificative în cultură, dar și prezintă obiect de carantină în unele țări importatoare de fructe moldovenești. Iar anul trecut câteva loturi de fructe moldovenești au fost interzise pentru import în Rusia din cauza că a fost depistat putregaiul brun (Monilioza) în probele preluate. Mai multe detalii pe acest link.
Astfel, protejarea livezilor de acest patogen este esențială. Iar condițiile climaterice actuale sunt favorabile pentru dezvoltarea bolii. Agrobiznes a realizat un articol la acest subiect pentru a oferi mai multe detalii despre simptome și metode de combatere a bolii.
În acest sezon rezerva de infecții din anul trecut al ciupercii Monilia (fructe rămase infectate) se dezvoltă rapid datorită decalajului de temperatură. Plantele cel mai mult fiind atacate în această perioadă. Iar simptomele pot fi confundate cu cele provocate de înghețurile de revenire. Primele tratamente se aplică în fenofaza de buton roz/alb și după înflorit. Tratamente în perioada înfloritului nu se admit (doar după ce au căzut 80-85% din petalele florilor)!
Monilioza sâmburoaselor
Patografia bolii. Primăvara, la înflorire, pe timp ploios și răcoros, atacă florile, frunzele şi ramurile tinere. Acestea se ofilesc, se brunifică şi se usucă. La suprafaţa organelor atacate apar perniţe mici, alcătuite de miceliul şi fructificaţiile ciupercii. Forma de primăvară a bolii se numeşte arsură moniliană şi este frecventă la cais, cireş, vişin, prun. Fructele sunt infectate prin rănile produse de insecte, grindină, leziuni mecanice. Porţiunea atacată a pulpei capătă o culoare brună și se acoperă cu sporodohiile ciupercii. Fructele atacate cad sau rămân prinse de ramuri.
Agent patogen. Boala este provocată de ciuperca Monilia laxa, cu telemorfa Monilinia laxa. Iernează sub formă de conidii şi miceliu în ramurile atacate şi în fructele mumifiate rămase pe ramuri și sub pomi, pe care primăvară se formează sporodohii, alcătuite din conidiofori şi conidii unicelulare, hialine, în lanțuri, care asigură răspândirea ciupercii în vegetație. Cu ajutorul vântului, ploii şi a insectelor, conidiile ajung în flori pe care le infectează. Boala este favorizată de umiditatea înaltă a aerului, grindină, insecte carpofage, care deschid porțile infecției prin leziunile care le produc la fructe.
Prevenire şi combatere. Soiuri rezistente; distrugerea fructelor putrede; tăierea lăstarilor şi ramurilor atacate; în faza de “buton roz” pomii se vor trata cu zeamă bordoleză de 1%; după înflorire şi peste o lună – tratamente cu Oxiclorură de cupru 90 WP (4–6 kg/ha) sau cu alte produse omologate; lupta sistematică cu insectele care dăunează fructele. Plantațiile trebuie tratate cu produse înregistrate și omologate în Republica Moldova pentru combaterea acestei boli.
Putregaiul brun al fructelor semințoase
Patografia bolii. Boala are mai multe forme de manifestare (arsură moniliană, putregaiul brun, putregaiul negru, putregaiul inimii, mumifierea fructelor). În Republica Moldova mai periculos este putregai brun al fructelor. Primele simptome pot apărea pe muguri, la fel, pot apărea arsuri pe inflorescențe. Sunt atacate fructele cu leziuni mecanice. La umiditate înaltă pe fructele putrede apar cercuri concentrice albe-gălbui de fructificație asexuată. În depozite se întâlneşte forma de putregai negru, fără fructificaţia asexuată pe fructe.
Agent patogen. Ciuperca Monilia fructigena, cu telemorfa Monilinia fructigena. La înmulţirea asexuată formează sporodohii albe-gălbui, alcătuite din conidiofori scurţi, neramificaţi şi lanţuri de conidii hialine, unicelulare, elipsoidale. Conidiile servesc pentru răspândirea infecţiei în timpul vegetaţiei. Peste iarnă rezistă sub formă de miceliu în fructele mumifiate şi în ramurile atacate. La culturile Pomoidee fructele pot fi atacate şi de alte specii din g. Monilia, cum ar fi Monilia laxa, Monilia cinerea, Monilia cydoniae, Monilia linhartiana.
Prevenire şi combatere
- Soiuri rezistente;
- încorporarea în sol a fructelor putrede;
- combaterea insectelor carpofage;
- tratamentele aplicate împotriva rapănului sunt eficace şi împotriva moniliozei.
Tratamentele trebuie efectuate în fenofaza de buton alb. La începutul vegetației pot fi alicate tratamente cu zeamă bordoleză 0,5% – la umflarea mugurilor sau produse pe bază de cupru pentru prevenire.
Articolul a fost realizat în baza informației din manualul de Fitopatologie agricolă, autor Sergiu Bădărău.
Comentarii