- Într-o zi de 1 aprilie, 1582, regele Carol al IX-lea al Franței ar fi mutat serbarea Anului Nou de pe data de 1 aprilie pe data de 1 ianuarie, odată cu trecerea de la calendarul Gregorian la cel Iulian. În vechiul calendar, ziua Anului Nou era sărbătorită la data de 1 aprilie, în loc de 1 ianuarie. După schimbarea calendarului Gregorian, în anul 1582, oamenii au avut inițial probleme în a se obișnui cu sărbătorirea noului an la 1 ianuarie. Câțiva oameni care sărbătoreau Anul nou la 1 aprilie au fost numiți „nebuni de aprilie”. Întrucât la vechiul An Nou (1 aprilie) se obișnuia să se împartă cadouri, s-a continuat împărțirea de cadouri și după anul 1582, dar sub forma unor farse și glume nevinovate și de aici a luat naștere Ziua Păcălelilor.

- Tot într-o zi de 1 aprilie, în 1778, era creat, de către Oliver Pollock, un om de afaceri din New Orleans, simbolul dolarului american, majuscula S tăiată de doua linii verticale. Semnul s-a născut din grabă, din suprapunerea în scris a literei U peste S, litere folosite ca prescurtare pentru Statele Unite.

- În anul 1790, la 1 aprilie apare prima gazetă tipărită în Moldova „Courrier de Moldavie” - tr. - Curierul Moldovei.

- Pe 1 aprilie 1810, Napoleon Bonaparte, în vârstă de 41 de ani, se căsătorea cu Maria-Luiza, arhiducesa de Austria, fiica de 18 ani a lui Francisc I. Napoleon divorțase de Josefina, care era sterilă. Înainte să o vadă pe Maria-Luiza, Napoleon a declarat că se căsătorește cu un uter (pantec). Totuși, a luat lecții de ținută și a învățat vals. La rândul ei, mireasa a spus că se sacrifică pentru binele Austriei. La sosirea miresei în Franța, în seara dinaintea oficierii căsătoriei, Napoleon și-a inițiat tânăra soție în datoriile conjugale și se spune că cei doi nu au ieșit din dormitor timp de trei săptămâni decât pentru ceremonie. 9 luni mai târziu se năștea Napoleon al II-lea, care a murit fără sa domnească vreodată.

- În 1859, pe 1 aprilie, dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Munteniei și Moldovei era recunoscută de Franța, Marea Britanie, Rusia, Prusia și Regatul Sardiniei, în cadrul Conferinței reprezentanților puterilor garante de la Paris.

- Pe 1 aprilie 1873, vasul cu aburi britanic Atlantic se scufunda în largul insulei canadiene Nova Scotia din Oceanul Atlantic, provocând moartea a 547 de persoane.

- La data de 1 aprilie, 1878, Ion Creanga publică, în „Convorbiri literare”, povestea „Ivan Turbincă”. Ea relatează aventurile unui soldat rus omonim, care călătorește din lumea celor vii în Rai și în Iad, căutând nemurirea.

- În 1889, pe 1 aprilie, doamna Josephine Garis Cochran, din Illinois, inventa, cu ajutorul unui tânăr mecanic, prima mașină de spalat vase. Josephine era o femeie bogată și dădea multe petreceri. Nu a spălat vase niciodată în viața ei, pentru că avea servitori, dar a inventat această mașină pentru că vroia ca cineva să-i spele porțelanurile chinezești mai repede decât o făceau servitorii și fără să le ciobească.

- La 1 aprilie 1918 (stil vechi) este desfiinţată vama de la Ungheni, graniţa de la Prut fiind mutată pe Nistru, eveniment petrecut în urma votări Unirii Republicii Democratice Moldoveneşti cu patria mamă România la 27 martie 1918 (stil vechi).

- Pe 1 aprilie 1924, Adolf Hitler era condamnat la 5 ani de închisoare pentru participarea la Puciul din Noiembrie (1923). Totuși, el nu va sta în închisoare decât 9 luni, timp în care scrie opera autobiografică în două volume Mein Kampf, o platformă program a nazismului, mai ales al doilea volum. Se cuprind aici unele „soluții” la problema evreiască. Mein Kampf a reprezentat și încă reprezinta pentru naziștii și neo-naziștii din Al Doilea Război Mondial și azi bazele național-socialismului.

- Pe 1 aprilie 1938 elvețienii lansau pe piață cafeaua solubilă.

- La 1 aprilie 1941 o parte din cei peste 15.000 de români din mai multe sate de pe valea Siretului, Bucovina, care doreau să se întoarcă în România, după ce Bucovina de Nord şi Basarabia au fost anexate Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste (U.R.S.S.), au fost ucişi (în jur de 7.000) cu mitraliera de sovietici. Românii se îndreptau spre graniţa românească cu odoarele bisericeşti în mînă spunându-li-se anterior că vor putea trece liber în România. Potrivit martorilor oculari, răniţii au fost hăcuiţi cu săbiile şi apoi îngropaţi, inclusiv de vii, în gropi comune (35 gropi 1x15 m, a căte 200 persoane în groapă), pământul mişcîndu-se deasupra lor două zile până au murit cu toţii.

Pentru a citi articolul în continuare, accesați Altfel.md.

---