Igor Munteanu, interviu în presa română: Bucureștiul ar putea să se impună ca un actor relevant în problema transnistreană

Recent ales deputat pe listele Blocului ACUM, care militează împotriva oligarhizării și a influenței Rusiei în Republica Moldova, Igor Munteanu nu exclude niciun scenariu post-electoral, nici chiar pe cel al anticipatelor, în condițiile în care nici socialiștii președintelui Dodon și nici democrații oligarhului Plahotniuc nu au obținut suficiente voturi pentru a da guvernarea.

Deși, mai susține politicianul moldovean, Rusia a mizat foarte mult pe o victorie clară a socialiștilor, care ar fi corespuns planurilor planurilor mari ale Moscovei, de federalizare a Republicii Moldova.

Un proces în urma căruia Kremlinul ar obține practic pârghii nelimitate de control, în primul rând un veto strategic pe orice decizie importantă de politică internă și externă a Chișinăului.

Mai jos, declarațiile făcute de Igor Munteanu, aflat în România cu ocazia unei conferințe organizate de Fundația Universitară a Mării Negre, cu sprijinul The Black Sea Trust for Regional Cooperation:

Opoziție, anticipate sau negocieri pentru intrarea la guvernare? Ce vor face partidele din Blocul ACUM, recent intrate în Parlament?

Cele 26 de mandate de deputați reprezintă o performanță pentru cele două formațiuni ale Blocului ACUM.

Împotriva acestor partide a luptat întreaga mașinărie de stat și știți că în Republica Moldova lucrurile au mers cam prost în ultimii ani. Puterea a fost concentrată în mâinile unui grup oligarhic care deține controlul asupra principalelor agenții și instituții ale statului. Noi numim acest fenomen capturarea statului.

Încercăm să strângem cât mai mulți aliați în plan teritorial și din partea altor partide, care trebuie să înțeleagă că principala problemă a Republicii Moldova, a stagnării, a lipsei speranței de dezvoltare, a emigrării în masă a populației din Republica Moldova este deținerea ilicită a puterii de către câțiva uzurpatori de stat.

Ajungând în Parlamentul Republicii Moldova cu 26 de deputați din 101, evident că ne dăm seama că trebuie să avem și anumite voturi comune cu cei care nu sunt parte din sistemul capturat.

Admitem posibilitatea unor voturi tehnice. Dar voturi tehnice nu înseamnă crearea de alianțe formale sau informale.

Înainte de ziua alegerilor din 24 februarie, fiecare dintre candidații din partea Blocului ACUM a semnat un acord în care ne-am obligat să nu facem coaliție, sub nicio formă, cu formațiunile care fac parte din sistemul oligarhic: Partidul Democrat, Partidul Socialiștilor, Partidul Șor și alți sateliți care gravitează în jurul centrului de putere al lui Vlad Plahotniuc.

Sigur că acest protocol principial nu poate fi încălcat.

Totodată, admit că în formatul transparent al discuțiilor parlamentare îi vom întreba pe colegii noștri deputați care au fost aleși pe listele altor partide, dacă sunt de acord cu capturarea statului ori dacă nu sunt de acord, iar atunci ar putea să accepte anumite priorități pe care le-am desenat noi în ceea ce numim pachetul de deoligarhizare.

Intenționăm să scoatem din funcții procurorul general, directorul Serviciului de Informații și Securitate, directorul CNA (Centrul Național Anticorupție – n.r.), pe președintele CEC (Comisia Electorală Centrală – n.r.).

În campania electorală am putut să vedem foarte detaliat cum funcționează acest sistem de manipulare și timorare a populației.

Zeci de directori de școli au fost dați afară pentru faptul că au exprimat opinii politice, zeci de medici au fost amenințați că vor fi alungați din sistemul de sănătate publică pentru că nu s-au înrolat în Partidul Democrat. Business-ul a fost vizitat zi și noapte pentru a-și dovedi atașamentul la Partidul Democrat.

Un factor important pentru rezultatul final al scrutinului din 24 februarie a fost participarea masivă a alegătorilor transnistreni.

După cum bine știți, este imposibil să întreprinzi orice fel de activități electorale, politice sau informative în regiunea transnistreană fără acordul autorităților separatiste.

Iar în acest caz, a existat probabil un acord personal atins între cei doi oligarhi – Victor Gușan, din Transnistria, și Vladimir Plahotniuc, liderul Partidului Democrat.

Această înțelegere a ajutat la triplarea alegătorilor care au votat în aceste alegeri, aproape 40.000 de alegători transnistreni, concomitent cu diminuarea la jumătate a alegătorilor moldoveni din diaspora occidentală.

Ce urmează?

Blocul ACUM, reprezentat de cele două fracțiuni parlamentare (PAS și cea Platformei DA), va conveni asupra unei strategii de pregătire pentru alegerile locale, dar și pentru alegeri anticipate, pentru că rezultatul final al alegerilor este că niciunul dintre partidele care se dădeau mari și tari nu a atins necesarul de voturi pentru a construi o majoritate parlamentară pentru instalarea guvernului.

Blocul ACUM a pierdut cel puțin patru mandate din cauza schimbării sistemului electoral.

Dacă am fi obținut mandatele în baza sistemului proporțional (în Republica Moldova, în anul 2017, s-a trecut la cel mixt – n.r.), noi am fi avut peste mandatele obținute de Partidul Democrat, partidul puterii.

Numărul alegătorilor care au votat pentru ACUM este mai mare decât al celor care i-au votat pe democrați.

Doar că ei au avut o majoritate covârșitoare în circumscripțiile uninominale, acolo unde resursa administrativă – consiliile raionale, primăriile – a lucrat și a luptat zi și noapte pentru a spori șansele Partidului Democrat.

Una din prioritățile pachetului nostru de deoligarhizare este și revenirea la sistemul proporțional.

Cu siguranță, trebuie să știți, noi nu vom face alianță nici formală, nici informală cu ei (Partidul Socialiștilor – n.r.), dar este posibil ca în unele instanțe să avem un vot tehnic de a schimba anumite lucruri și dacă interesele vor converge vom merge înainte.

Blocul ACUM nu vrea să rămână un actor impasibil la ceea ce se întâmplă.

Avem și ambiția de a prezenta o garnitură guvernamentală și atunci am spus că avem un candidat pentru funcția de speaker al Parlamentului, pe Andrei Năstase, dar avem și un candidat pentru un guvern minoritar capabil să implementeze pachetul de deoligahrizare. Candidatul este Maia Sandu.

Orice îmbrățișare a socialiștilor de către democrați ar însemna sfâșierea acestui partid pentru că toate partidele care au dormit în același pat cu democrații au sfârșit înghițite, sfâșiate și terminate în cele din urmă.

O alianță inechitabilă cu Partidul Democrat ar duce la pieirea partidului (Socialiștilor – n.r.)

Planurile Rusiei cu privire la Transnistria

Federația Rusă încearcă să accelereze o reglementare prin federalizare implicită sau explicită.

Pentru anul 2019 așteptările Moscovei erau legate de faptul că Partidul Socialiștilor va reuși să obțină o majoritate covârșitoare în Parlamentul Republicii Moldova și atunci Partidul Democrat nu va avea decât să accepte planul care este agreat la Moscova.

În orice condiții Partidul Democrat și-ar dori să patroneze bazinul de voturi din Transnistria și ar dori, într-un fel, să încheie meciul pe conflictul transnistrean în favoarea intereselor rusești.

Rusia și-ar dori ca Transnistria să fie recunoscută cu toate atribuțiile pe care le-a dobândit ilicit în ultimii 28 de ani, oferindu-i-se un statut de actor cu drept de veto în Parlamentul Republicii Moldova, astfel încât orice decizii de politică externă sau de politică internă să se lovească de împotrivirea, rezistența sau de replicile acestei autorități, această entitate păstrându-și, însă, tot ce a dobândit ca entitate secesionistă.

Cel mai important lucru: ar trebui să-și păstreze și garanția militară, ceea ce înseamnă practic o bază militară, GOTR este abrevierea, care ar trebui să vegheze la implementarea statului special pe care și-l dorește.

Despre rolul marginal de până acum al Parlamentului de la Chișinău în procesul de reglementare a conflictului transnistrean

În Parlamentul Republicii Moldova vor fi discuții aprinse pe această temă pentru că nimeni nu își poate permite să ofere, în alb, un statut special unei regiuni care nu se vede parte componentă a Republicii Moldova și (care) în acest moment profită din plin de toate beneficiile accesului la piața europeană.

Eu personal cred că atât timp cât orice discuție pe subiectul transnistrean nu pornește de la un principiu fundamental – aceste discuții, negocieri au loc doar pentru reintegrarea sau reunificarea Republicii Moldova – atâta vreme nu putem vorbi despre o finalitate a procesului și nu putem vorbi de niciun fel de utilitate pentru statul Republica Moldova sau încheierea conflictului transnistrean.

O soluție impusă peste capul cetățenilor moldoveni va fi o soluție ilegitimă.

Iar o soluție în prezența trupelor regulate rusești în Transnistria este o soluție ilegitimă și pentru organizațiile internaționale care o admit.

Are Republica Moldova prieteni externi în dosarul transnistrean?

Actorii occidentali sunt destul de fixați pe ideea Formatului 5+2.

Iar acest Format 5+2 nu a generat în ultimii 18 ani decât niște protocoale amărâte care oferă autorităților transnistrene accesul la anumite bunuri pe care în alte condiții nu le-ar putea obține.

Problemele de bază, din păcate, sunt lăsate în afara atenției publicului, iar problemele de bază sunt legate de militarizarea regiunii transnistrene, implicațiile majore ale prezenței GOTR ca o bază militară nerecunoscută în spatele Ucrainei și planurile de revanșă pe care contingentele militare din această regiune probabil sunt capabile să le desfășoare.

Ucraina consideră acest contingent militar un pericol de prim rang, iar Republica Moldova adesea încearcă să evite sau să ignore acest pericol.

De la începutul acestui an, deci din inauarie până în martie, în Transnistria au avut loc 35 de exerciții militare complexe la care participă de regulă nu doar GOTR, ci și armata transnistreană, într-un număr de aproximativ 11.000 de militari înregimentați.

Ce este de amendat la politica Bucureștiului față de Republica Moldova?

În primul rând, Bucureștiul ar trebui să se intereseze mai mult și să aibă și inițiative pe subiectul unui conflict învecinat. Nu doar să contemple ce se întâmplă în zonă, ci să aibă inițiative în organizațiile politice din care face parte – și în OSCE, și în Uniunea Europeană.

(România) în primul rând să condiționeze importurile din Transnistria de anumite măsuri pe care autoritățile separatiste ar trebui să le introducă.

Ar trebui să aibă o politică de condiționalitate față de orice fel de importuri din această regiune și vă asigur că aceste măsuri vor ridica altor subiecte.

Să nu uităm că în Transnistria sunt în continuare oameni încarcerați pentru vederi politice, iar condiționarea democratică nu a răsunat niciodată.

Să pună presiune pe misiunea OSCE pentru că misiunea OSCE ar fi trebuit să prezinte cu regularitate rapoarte asupra situației de securitate din regiune.

Ultimul raport care a fost prezentat din partea misiunii OSCE a fost în anul 2006.