Potrivit unui raport realizat de Institutul IDIS Viitorul, cel mai des instanțele de judecată au încetat procesul contravențional pe motiv de expirare a termenului de prescripție a răspunderii contravenționale (63%).
Dosare fabricate de procurori?
Urmează cazurile de încetare a procesului contravențional pe motiv că nu există faptul contravenţiei (31%), iar un dosar contravențional a încetat atât din cauza inexistenței faptului contravenției, cât și în legătură cu nulitatea procesului verbal contravenţional.
Doar o persoană a fost găsită vinovată de comiterea unor contravenţii în baza articolelor 312-313 din Codul Contravenţional. În același timp, sentința s-a limitat la o amendă de 1.500 lei și la interzicerea ocupării anumitor funcții timp de trei ani.
Autorii studiului susţin că Procuratura nu a contestat cu recurs nici o hotărâre judecătorească de încetare a procesului contravențional din motivul expirării termenului de prescripţie pentru atragerea la răspundere contravențională, iar în trei hotărâri din şase nu s-a exercitat calea ordinară de atac asupra hotărârilor primei instanțe de încetare a procesului contravențional pe motiv că nu există faptul contravenţiei.
Cât despre învinuirile aduse aleşilor locali de către procurori în baza articolelor 312-313 din Codul Contravenţional, apoi circa o treime au fost pentru administrarea bunurilor imobile contrar procedurilor.
Interpretarea „interesului public"
Expertul legal al IDIS Viitorul, Viorel Pîrvan susţine că invocarea „intereselor publice" în calitate de urmări prejudiciabile ale celor două contravenții are de regulă un caracter arbitrar.
"Analiza efectuată ne arată că în 13 cauze contravenționale au fost invocate drept urmări prejudiciabile „interesul public". În lipsa unei noțiuni în Codul Contravențional, care ar determina semnificația „interesului public" ca valoare socială, persistă interpretări și estimări subiective din partea organelor de drept", potrivit expertului.
Autorul susţine că sunt inexplicabile cauzele intentate pe motiv că primarul nu a informat și nu a adus la cunoștință consilierilor și altor subiecți scrisorile și răspunsurile recepționate în Primărie.
"Nu este clar care este gradul de pericol social al unor astfel de fapte din partea primarilor pentru a porni dosare contravenționale împotriva lor, precum și existența sau inexistența unei daune interesului public sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice", scrie Viorel Pîrvan.
Continuarea articolului o puteți citi pe mold-street.com.
Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News
StudioTechno
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!