China, clasată pe locul 176 din 180 în indexul World Press Freedom 2018 realizat de RSF, îşi extinde controlul dincolo de graniţe pentru a impune „un vocabular corect din punct de vedere ideologic”, pentru a descuraja orice critici şi pentru a acoperi capitole întunecate din istoria sa.
Raportul „China's Pursuit of a New World Media Order” (China în căutarea unei noi ordini mondiale a presei, n.r.) este disponibil pe site-ul rsf.org în limbile franceză, engleză şi chineză.
Organizaţia a subliniat strategia desfăşurată de statul chinez pentru a-şi atinge scopurile: modernizarea transmisiunilor TV internaţionale, cumpărarea masivă de publicitate în presa internaţională, infiltrarea în presa străină, dar şi şantaj, intimidare şi hărţuire la scară largă.
Din punctul de vedere al regimului de la Beijing, „jurnaliştii nu trebuie să fie o contra-putere, ci mai degrabă să servească propagandei statelor”, a spus Christophe Deloire, secretar general al RSF. „Dacă democraţiile nu rezistă, Beijingul îşi va impune viziunea şi propaganda, ceea ce reprezintă o ameninţare pentru jurnalism şi democraţie”.
În ultimul deceniu, China a investit masiv în dezvoltarea presei astfel încât ea să ajungă la publicul internaţional. Astfel că televiziunea de stat CGTN transmite programe în 140 de ţări, iar China Radio International, în 65 de limbi.
Regimul a reuşit să convingă zeci de mii de jurnalişti din ţări în curs de dezvoltare să facă vizite la Beijing plătite de statul chinez, pentru „a-şi instrui minţile critice” în vederea scrierii de articole favorabile. Cât priveşte presa chineză din Diaspora, majoritatea împotriva regimului, în prezent cea mai mare parte a fost cumpărată şi diseminată aparatului de propagandă al Partidului Comunist Chinez.
Beijingul şi-a exportat, de asemenea, uneltele de cenzură şi supraveghere, inclusiv motorul de căutare Baidu şi platforma de mesagerie WeChat, şi încurajează statele autoritare să copieze legile sale represive, o strategie destul de eficientă pentru Asia de sud-est.
În plus, mai spune RSF, Beijingul face uz de intimidare şi violenţă pentru a reduce la tăcere disidenţii, chiar în state democratice.
De la jurnalişti independenţi la trusturi media, de la edituri la platforme social media, nicio legătură în lanţul de producţie de ştiri nu este imun la „mâna invizibilă” a Beijingului.
Chiar şi ambasadorii chinezi nu mai ezistă să denigreze articolele de presă care pun la îndoială discursul oficial al Chinei şi, deseori, o fac într-un mod nediplomatic. Democraţiile fac eforturi să reacţioneze în faţa acestor ameninţări.
Sursa: News.ro
Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News
StudioTechno
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!