Majoritatea infracțiunilor de corupție depistate de organele de drept în 2018 nu sunt comise la locul de muncă al persoanelor publice corupte. În timp ce bărbații încearcă să își ascundă acțiunile infracționale, săvârșindu-le în automobile sau în stradă, femeile găsesc locurile de lucru mai sigure pentru comiterea infracțiunilor. Totodată, a crescut considerabil valoarea mitei la traficanţii de influenţă. Suma medie a mijloacelor băneşti pretinse a constituit circa 109.000 de lei pentru bărbaţi şi aproape 63.000 pentru femei. Acestea sunt concluziile unui studiu elaborat de experţii Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) pe marginea sentinţelor aplicate de instanţele judecătorești în dosarele de corupţie, în 2018.

Potrivit studiului CNA, ponderea persoanelor implicate în acte de corupție, în funcție de gen, în 2018, este de 80–85% în cazul bărbaților și 15–20% în cazul femeilor. O creștere esențială a vulnerabilității față de corupție se atestă însă la bărbații şi femeile cu vârsta între 30 și 39 de ani. De asemenea, studiul relevă că majoritatea celor corupți sunt familiști, carieriști, cu bune calităţi profesionale, cu un statut înalt în societate, care dispun de abilităţi antreprenoriale. Aceasta se explică prin faptul că pentru ocuparea unei funcţii de răspundere în organele publice centrale sau locale, activitatea căreia determină interesul corupătorilor, impune calităţi profesionale excepţionale, erudiţie şi o pregătire profesională suficientă, precum și experienţă și cunoștințe necesare domeniului atribuit în competență.

De asemenea, studiul a demonstrat că persoanele corupte, spre deosebire de corupători şi traficanţi de influenţă, în mare, au studii superioare în domeniul de activitate. „Nu trebuie exclus nivelul înalt de educaţie și cultură juridică, având în vedere că legislaţia presupune cerinţe înalte pentru ocuparea funcţiilor publice. Astfel, subiectul infracţiunilor de corupţie este deseori bine informat despre procedura efectuării acţiunilor de investigaţii operative sau de urmărire penală, dispunând de cunoştinţe în acest sens. Acest fapt îi permite să îşi asigure, în măsura posibilităţilor, ascunderea urmelor infracţiunii sau activităţii infracţionale”, se mai arată în studiu.

Mita promisă şi pretinsă în cauzele de corupţie a atins cifra de 14,7 milioane de lei în 2018. În ultimii ani, se atestă ascendenţa valorii „ofertei” din partea corupţilor, pe de o parte, şi a valorii „cererii” din partea corupătorilor, pe de altă parte. Astfel, dacă în 2015, infractorii operau, în medie, cu mita de 55.183 de lei (2.500 de euro), în 2018, valoarea medie a acesteia a crescut până la 57.072 de lei (2.876 de euro). Datele denotă şi o dependenţă directă între rata mitei medii şi rata inflaţiei, ambele urmând aceleaşi fluctuaţii pe parcursul perioadei analizate.

În ce privește sentințele aplicate de judecători, studiul arată că, în 87% din cazuri, instanţele au stabilit vinovăţia inculpaţiilor, pronunţând sentinţe de condamnare şi încetare pe temeiuri de nereabilitare. În alte 13%, instanţele au pronunţat sentinţe de achitare a persoanelor şi încetare a procesului penal (cu reabilitarea persoanelor). În același timp, experții CNA au constatat cazuri de aplicare neuniformă a prevederilor legislaţiei procesual penale la încadrarea juridică a acţiunilor învinuiţilor şi inculpaţilor la săvârşirea mai multor episoade ale uneia şi aceleaşi infracţiuni.

Unele instanţe califică fiecare episod separat şi stabilesc pedeapsă pe fiecare episod în parte, pe când altele califică toate episoadele drept o singură infracţiune. Astfel, persoane care săvârşesc infracţiuni în condiţii similare sunt pedepsite diferit, ceea ce duce la încălcarea principiului egalităţii tuturor în faţa legii.

Studiul CNA poate fi consultat integral mai jos.