Experții Centrului Național Anticorupție (CNA) au realizat un studiu privind sentintelepe actele de corupție adoptate de instanțele de judecată în perioada anului 2018. Ei au constatat că fenomenul corupției a fost cel mai frecvent prezentă în justiție. „Astfel, faptele de corupţie au atentat la valorile şi relaţiile sociale din domeniului vizat, fie că acţiunile infractorilor au fost îndreptate în privinţa funcţionarilor din justiţie şi ordine publică, fie că însăşi aceşti funcţionari şi-au traficat influenţa asupra colegilor săi sau au abuzat de putere în detrimentul intereselor publice. Un alt domeniu afectat este securitatea proprietăţii şi bugetului public”, susțin autorii studiului.
Totodată, în cadrul studiului, experții au schițat și profilul infractorului. Potrivit lor, personalitatea corupților se deosebeşte esențial de personalitatea altor tipuri de infractori, inclusiv corupători şi traficanţi de influenţă.
În Republica Moldova, ponderea persoanelor implicate în acte de corupție, în dependență de gen, rămâne a fi neschimbată: 80-85% în cazul bărbaților și 15-20% în cazul femeilor. Însă, o
creștere esențială a vulnerabilității față de corupție se atestă la bărbații şi femeile cu vârsta între 30-39 ani. Atât pentru bărbați, cât şi pentru femei, domeniul justiției şi ordinii publice rămâne a fi cel mai vulnerabil.
„Dacă bărbații încearcă să-și ascundă acțiunile infracționale săvârșindu-le în automobile sau stradă, atunci femeile găsesc birourile de serviciu mai sigure pentru comiterea infracțiunilor. Îmbogățirea rămâne a fi scopul principal al actelor de corupție pentru toate categoriile de făptuitori. Însă, în cazul femeilor, valoarea medie a mitei este mai mica decât valoarea operată de bărbați”.
Corupţia se definește ca o infracțiune comisă de oficialitățile din sectorul public sau privat care abuzează de funcţia lor pentru a avea un câştig pentru sine sau pentru alte persoane. Există mai multe forme ale corupţiei, iar între ele sunt mita, delapidarea, abuzul de putere. Corupţia atacă fundamentele instituţiilor democratice, distorsionează procesele electorale, perverteşte supremaţia legii şi crează un sistem birocratic bazat pe incompetenţă, al cărei unic scop este solicitarea mitei. Corupţia contribuie la instabilitate, încetineşte dezvoltarea economică prin descurajarea investiţiilor străine directe şi este un factor dominant care conduce statele fragile la faliment.
Potrivit raportului anual al organizației Transparency International, corupția în R. Moldova prosperă. „Din cauza corupției, în foarte multe țări unii oameni sunt nevoiți să se culce flămânzi, iar alții se desfată în lux”,susține José Ugaz, președintele Transparency International (TI). Potrivit indicelui de percepție a corupției, în acest an, R. Moldova se clasează pe locul al 117-lea din 180. Potrivit acestui raport, țara noastră a obținut doar 33 de puncte pentru lupta cu corupția. Totodată, experții TI susțin că legătura dintre acțiunile de corupție și inegalitățile care se produc, alimentează populismul. Atunci când politicienii nu luptă cu corupția, oamenii devin cinici și foarte sceptici. Astfel, oamenii încep să susțină liderul care le promite că va rupe acest lanț al corupției.
