44 de candidaţi şi un singur preşedinte
Faptul că Rusia se va implica în alegerile din Ucraina e de la sine înţeles, e ca şi 1+1=2. Putin nu se va împăca niciodată cu gândul că Ucraina nu mai este a Rusiei (controlată de ea), chiar dacă a pus mâna pe Crimeea şi a ocupat Donbasul…
Ucraina se pregăteşte de alegeri. Rusia, potrivit Kievului, de război cu Ucraina.
Pe 31 martie, ucrainenii vor merge să îşi aleagă preşedintele. Deşi sunt alegeri ordinare, condiţiile în care vor avea ele loc sunt total neordinare. Prezidenţialele 2019 sunt pentru Ucraina şi pentru ucraineni un exerciţiu electoral de mare risc pentru destinul Ucrainei (şi nu doar), perturbat de o criză politică, economică şi socială de durată, cu o populaţie având starea morală la pământ, cu un exod în ascensiune şi un conflict armat nestins, care macină Ucraina de cinci ani şi care continuă să destabilizeze pacea în regiune şi să facă victime. Peste 13.000 de morţi – cel puţin asta arată statisticile oficiale. Persistă şi pericolul unui „război total” din partea Rusiei – fapt enunţat în mai multe rânduri de către preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko. În aceste condiţii, ucrainenii vor trebui să meargă la vot şi să îşi aleagă şeful statului pentru următorii cinci ani, să-l aleagă pe cel care, în aşteptările lor, va trebui să-i scoată la mal, să evite războiul, să facă pace în ţară şi să le garanteze condiţii suportabile de viaţă. Dacă e să credem unui sondaj realizat la început de martie de „Peredovi Pravovi Iniţiatyvy” (o organizaţie din Ucraina), 82% dintre ucraineni sunt dispuşi să meargă la vot. O cifră record. De ce ar fi motivat acest activism? Explicaţii ar fi mai multe, dar considerentul principal e, probabil, oboseala generală. Ucrainenii au obosit de această viaţă a lor afectată de război, un război despre care nu e clar nici când se va termina, nici cu ce se va termina. Oamenii vor o claritate.
În cursa pentru şefia statului s-au înscris 44 de candidaţi – un număr record pentru acest scrutin prezidential, cu un posibil deznodământ imprevizibil pentru Ucraina, care de cinci ani este în conflict deschis cu Rusia, după anexarea în 2014 a peninsulei Crimeea şi după insurecţia militară din Donbas. Cea mai mare teamă pe care o au ucrainenii (şi nu doar ei), legat de alegerile din 31 martie, este implicarea Rusiei în aceste alegeri. Faptul că Rusia se va implica e ca şi 1+1=2. Putin nu se va împăca niciodată cu gândul că Ucraina nu mai este a Rusiei, chiar dacă a pus mâna pe Crimeea şi a ocupat Donbasul. Rusia demult aşteaptă momentul în care să îşi ia revanşa pentru maidanul din 2014. Până a decide, însă, s-o facă militar, va căuta s-o facă, mai întâi, electoral. Avem, în acest sens, inclusiv acuzaţiile lui Poroşenko, că Moscova intenţionează să se amestece în alegerile din Ucraina. „Precum un maniac”, Putin va incerca să aducă Ucraina sub influenţa Rusiei. Planul lui Putin este să distrugă statul ucrainean”. Este declaraţia lui Poroşenko, făcută în cadrul unei apariţii de campanie, citată de Agerpres. Tot în aceeaşi declaraţie Poroşenko susţine că e gata să salveze Ucraina de la o nouă ocupaţie rusească, după „model sovietic”, iar dacă va fi ales pentru un al doilea mandat, va face pace. Ca să facă pace cu Rusia, Ucraina trebuie să devină cea de până la 2014, pe când Poroşenko promite că se va concentra pe pregătirea Ucrainei de aderare la NATO şi UE. Evident, în această situaţie, Putin va căuta un alt preşedinte pentru Ucraina. Care din cei 44 este favoritul nr.1 al Kremlinului? Şi ce şanse are Poroşenko să rămână pentru un nou mandat? Sondajele de opinie de până acum îl dau pe locul trei, cu 15-16%, după ex-premierul Iulia Timoşenko, cu 16-19% şi Volodimir Zelenski – un actor de comedie, creditat cu peste 20% din intenţiile de vot. Curios clasament. Să fie umorul cel mai mare preţios lucru care le lipseşte ucrainenilor? Se presupune că Zelenski este o piesă de manevră, pusă în joc de staff-ul electoral al lui Poroşenko pentru a o umbri pe Timoşenko, considerată candidatul Moscovei, dar şi pentru a o exclude din turul doi. Ajunşi în turul doi cu Poroşenko, Zelenski se va retrage din cursă ori îi va pierde partida lui Poroşenko. Se presupune că ăsta ar fi jocul. Să admitem. Ce va urma? Pentru Ucraina şi pentru regiune? Cum vor evolua relaţiile Kievului cu Moscova, ajunse la cuţit? La început de săptămână, Rusia a anunţat anularea, de pe 1 aprilie (din prima zi după alegeri) a Tratatului politic cu Ucraina, iar asta înseamnă dezlegare la orice acţiuni în relaţiile ruso-ucrainene. Se va ajunge la pace sau la „război total cu Rusia”, după cum s-a plans în mod repetat Poroşenko? Aşa sau altfel, Kremlinul oricum se pregateste de reglarea conturilor cu Kievul (în cazul în care pierde partida cu Poroşenko), dar şi cu partenerii srategici ai acestuia. Rusia se fortifică masiv la frontierele cu Ucraina. Potrivi experţilor de la Pentagon, de-a lungul frontierei ruso-ucrainene au fost comasate trupe şi echipamente „cu o capacitate excepţională, potenţialul lor de distrugere fiind fără precedent”. În pregătiri de atac sunt şi trupele operative ruse din Transnistria, iar în Crimeea, Rusia a decis să amplaseze bombardiere strategice cu capacităţi nucleare Tupolev Tu-22M3, ca răspuns la sistemul anti-rachetă american din România, scrie RIA Novosti, cu trimitere la declaraţiile unui parlamentar din Duma rusă. Rusia se pregăteşte serios de război. Ucraina?
