Chișinău-Kiev vs scrutinul prezidențial din Ucraina: „relații mai mult sau mai puțin sterile”
Până la alegerile prezidențiale din Ucraina au rămas mai puțin de două săptămâni, iar favoritul cursei electorale este Volodimir Zelesnki. Conform ultimului sondaj „SOCIS”, intrat de curând în politică Zelenski este urmat de actualul președinte Petro Poroșenko și fostul premier Iulia Timoșenko.
Ziarul de Gardă a încercat să afle de la experți și analiști politici din R. Moldova ce impact ar avea rezultatele scrutinului prezidențial din Ucraina asupra relațiilor dintre Chișinău și Kiev.
Cum (nu) vor evolua relațiile moldo-ucrainene după alegerile din Ucraina
În timp ce unii analiști politici nu cred într-o schimbare radicală privind relațiile moldo-ucrainene, alții spun că rezultatele alegerilor prezidențiale din Ucraina vor determina perspectiva viitoarelor relații bilaterale, în funcție de candidatul care va ieși învingător.
Fostul deputat, comentatorul politic Valentin Crîlov, este de părere că nu există temeiuri pentru schimbări esențiale în urma alegerilor prezidențiale din Ucraina, deoarece aceasta nu este cointeresată în dezvoltarea relațiilor cu R. Moldova: „Suntem o țară mică și nu avem perspective mari pentru o colaborare și dezvoltare a relațiilor reciproc avantajoase, atât pentru Ucraina, cât și pentru R. Moldova, nimeni nu se ocupă serios de această problemă”.
„În urma alegerilor, situația nu se va schimba în favoarea realizării intereselor naționale. Formal – noi suntem alături în unele jocuri politice. De exemplu, noi împreună cu Georgia și Ucraina suntem împotriva agresiunilor din partea Federației Ruse. Aici suntem mereu împreună. Dar unde este realizarea intereselor noastre naționale, nu se vede. Atunci când aspectele politice predomină asupra problemelor esențiale – rezultatul este egal cu zero, ceea ce avem în prezent în relația noastră cu Ucraina”, afirmă Valentin Crîlov.
Andrei Stratan, ex-ministru de Externe al R. Moldova susține că „relațiile moldo-ucrainene, în cazul în care președintele Ucrainei va rămâne Petro Poroșenko, vor fi la fel ca și în prezent – sterile, iar dacă va câștiga Volodimir Zelenski sau Iulia Timoșenko, atunci relațiile se vor putea schimba, dar nicidecum în detrimentul R. Moldova.”
De aceeași părere este și comentatorul politic Anatol Țăranu, care afirmă că rezultatul alegerilor prezidențiale din Ucraina, în orice variantă, puțin probabil va schimba radical relațiile dintre Ucraina și R. Moldova. Punctând viziunea politică a candidaților la președinție, fostul deputat în primul Parlament al R. Moldova consideră că Iulia Timoșenko „este mai aproape de Rusia, dar totodată nu poate spune că este un politician pro-rus, iar Volodimir Zelenski este un politician cu o orientare foarte precisă, anti-rusească și pro-Ucraina”.
„În prezent, relațiile moldo-ucrainene sunt profund influențate de relațiile Ucrainei cu Federația Rusă. Astfel, relațiile cu R. Moldova sunt privite anume prin această prismă, iar prezența forțelor militare ruse în regiunea transnistreană consolidează și mai mult relațiile dintre Kiev și Chișinău”, afirmă Anatol Țăranu.
În opinia lui Igor Boțan, director al Asociației pentru Democrație Participativă „ADEPT”, rezultatul scrutinului prezidențial din Ucraina ar putea avea un impact direct asupra relațiilor dintre Chișinău și Kiev.
„Dacă va câștiga un candidat care va păstra cursul de integrare europeană și euroatlantică a Ucrainei, vom avea un gen de relații, iar dacă va câștiga un candidat care, eventual, va pleda pentru normalizarea relațiilor cu Federația Rusă, atunci relațiile moldo-ucrainene vor reveni la un nivel din perioada când președintele Ucrainei era Leonid Kucima”. Analistul politic consideră că relațiile moldo-ucrainene sunt foarte importante, dar întotdeauna trebuie luată în vedere problema transnistreană. „Relațiile dintre ambele state au un specific și acest specific este legat de anul 2005, când au fost semnate Planurile de Acțiuni UE-Moldova și UE-Ucraina, iar în acele planuri de acțiuni există o clauză privind conjugarea eforturilor în vederea reglementării transnistrene”, afirmă Igor Boțan. „Semnarea acestor documente reprezintă un punct crucial, de atunci a apărut Misiunea Uniunii Europene de Asistenţă la Frontieră în Moldova şi Ucraina (EUBAM), cei „șapte pași” lansați de președintele Victor Iușcenko, legea din 22.07.2005 privind statutul juridic al militarilor, o mulțime de lucruri s-au întâmplat de atunci”.
Candidații cu cele mai mari șanse pentru postul de președinte
Conform ultimului sondaj, realizat de Centrul de cercetări sociale și markenting „SOCIS” din Ucraina, în perioada 5-10 martie 2019, primul clasat ramâne în continuare actorul de comedie Volodimir Zelenski (20,7%), urmat de actualul președinte al Ucrainei Petro Poroșenko (13,2%) și de fostul premier Iulia Timoșenko (11%).
Volodimir Zelenski și-a anunțat participarea la alegerile prezidențiale pe 31 decembrie 2018. Chiar dacă actorul în vârstă de 41 ani nu are o experiență politică, conform unor sondaje de opinie realizate în ultimele trei luni, acesta este considerat favoritul cursei electorale. Volodimir Zelenski este co-fondatorul proiectului umoristic „Kvartal 95”, prin intermediul căruia a fost creat serialul „Sluga Naroda”. Mai în glumă, mai în serios, partidul pe care îl reprezintă are aceeași denumire. În serial, Vladimir Zelenski joacă rolul principal, un profesor de istorie, care, ulterior, devine președinte. În februarie 2019, Comitetul Alegătorilor din Ucraina i-a cerut candidatului să plătească din fondul electoral difuzarea serialului „Sluga Naroda 3”, pe motiv că ar fi depistat în conținutul filmului elemente de agitație electorală în favoarea lui Zelenski.
Petro Poroșenko, actualul președinte al Ucrainei a devenit deputat în Rada Supremă încă în anul 1998. La începutul anilor ’90, prin intermediul unor fonduri legate de fabrica „Bucuria” Poroșenko a devenit stăpânul a mai multor întreprinderi de la Chișinău. În 2005, acesta a avut un șir de întrevederi la cel mai înalt nivel cu fostul președinte R. Moldova Vladimir Voronin, liderul regiunii transnistrene Igor Smirnov, dar și cu reprezentanții oficiali ai UE în Moldova. Aceste întâlniri au avut un caracter oficial și au fost dedicate problemei transnistrene, dar, totodată, aceștia au pus în discuție și anumite interese de afaceri. Tot în 2005, unii acționari ai centrului comercial „Gemenii” au organizat o conferință de presă la Chișinău, în care au declarat că puterea de la Kiev, prin acest politician–businessman (n.r.: Poroshenko), controlează circa 40% din pachetul de acțiuni al complexului comercial din centrul capitalei, dar și faptul că ar intenționa prin intermediul puterii de la Chișinău să preia întregul pachet.
Recent, a devenit publică informația, conform căreia Casa de Comerț „Gemeni” S.A. va prelua controlul asupra „Aeroport Catering”. Principalul gen de activitate al întreprinderii „Aeroport Catering” SRL este activitățile de alimentare (catering) pentru evenimente, banchete, cine oficiale și pentru alimentarea pasagerilor la bordul avioanelor și navelor spațiale. Genurile secundare de activitate ale companiei „Aeroport Catering” S.R.L. sunt: comerțul cu produse alimentare în magazine nespecializate; comerțul cu amănuntul al tutunului; fabricarea produselor alimentare.
Iulia Timoșenko a fost aleasă în funcție de deputat în Rada Supremă în 1997, iar în 2005 a devenit prim-ministru al Ucrainei. După ce la putere a venit Viktor Ianukovici, în anul 2011 a fost arestată și condamnată la șapte ani de închisoare. Aceasta a fost învinuită de abuz în putere privind negocierea cu Federația Rusă a unui contract pentru importul de gaz natural în anul 2009. Pe 22 februarie 2014, în perioada Euromaidanului de la Kiev, Iulia Timoșenko a fost eliberată din închisoare de către Rada Supremă.
Președinți ai Ucrainei de la independență încoace
La 1 decembrie 1991, în Ucraina au avut loc primele alegeri prezidențiale după proclamarea independenței din 24 august 1991.
În primul tur de scrutin, președintele Radei Supreme de atunci Leonid Kravciuk, a obținut peste 60% din voturi, astfel devenind primul președinte al Ucrainei.
În 1994, în Ucraina s-au desfășurat alegeri anticipate, atât parlamentare, cât și prezidențiale. După primul tur, Leonid Kravciuk, a obținut din nou cel mai bun rezultat – 38,36%, urmat de Leonid Kucima cu 31,17% din sufragii.
În turul doi, Leonid Kucima l-a depășit pe concurentul său aproximativ cu 7%, prin urmare devenind președinte. Scrutinul din 1994 a delimitat alegătorii în două tabere: cei din vest, care l-au susținut pe liderul Kravciuk, și cei din est – susținătorii lui Kucima.
La alegerile prezidențiale din anul 1999, în turului doi, Leonid Kucima a fost reales în funcția de președinte al Ucrainei, cu un avans de 20% față de concurentul său Petro Simonenko, reprezentant al Partidului Comunist din Ucraina.
În noiembrie 2004, a avut loc cel de-al patrulea scrutin prezidențial din Ucraina. După o decizie a Curții Supreme din Ucraina, privind anularea rezultatelor din turul doi, în care a câștigat candidatul pro-rus Viktor Ianukovici, s-au desfășurat alegeri repetate. Prin urmare, candidatul pro-european Viktor Iușcenko, cu un rezultat de 52% din voturi exprimate a preluat postul de președinte al Ucrainei. La următoarele alegeri din 2010, Viktor Ianukovici a reușit să câștige încrederea alegătorilor, acesta a primit aproape 49% din voturi în turul doi, iar pentru candidata Iulia Timoșenko au votat circa 45,5% din alegători.
Ultimele alegeri prezidențiale din Ucraina au avut loc în 2014, în care actualul președinte Petro Poroșenko a acumulat peste 54% din voturi. Alegerile din 2014 au fost anticipate și s-au desfășurat în cadrul unui singur tur. La acel moment, peninsula Crimeea a fost anexată de către Federația Rusă. Respectiv, în acea zonă desfășurarea votului a fost imposibilă. (Retrospectiva președinților Ucrainei a fost realizată de către Radio Svoboda.
Pe 31 martie 2019 va avea loc cel de-al șaptelea scrutin prezidențial din Ucraina, iar pentru postul de președinte vor lupta 39 de candidați. Inițial, au fost înregistrați 44 de candidați, dar între timp cinci dintre ei au renunțat la participare în cursa electorală. Dacă în primul tur niciun candidat nu va obține 50% din voturi, pe 21 aprilie 2019 se va desfășura cel de-al doilea scrutin.
