Hipertensiunea arterială este o boală cronică care trebuie napărat depistată şi tratată. În caz contrar, ea afectează vasele de sânge, inima, creierul, rinichii şi reprezintă un risc major de atac de cord şi de accident vascular cerebral. „90% din totalul hipertensiunii arteriale este reprezentată de cea primară.

Este o boală eterogenă, astfel că există o multitudine de cauze care determină apariţia sa“, explică dr.

Corina Georgiana Tămăşescu, medic specialist cardiolog la Spitalul Sanador din Bucureşti. Printre cele mai importante cauze ala hipertensiunii arteriale primare se numără predispoziţia genetică – hipertensiunea arterială este mai frecventă în familiile de hipertensivi; hiperactivitatea sistemului nervos simpatic; difuncţia endotelială – afectarea vasodilataţiei normale din cauza incapacităţii endoteliului de a sintetiza oxidul nitric; rezistenţa la insulină, adaugă medicul.

Factorii de risc în apariţia hipertensiunii

„Hipertensiunea arterială secundară este o formă rară de hipertensiune şi reprezintă aproximativ 5-10% . Cauzele cele mai frecvent întâlnite în practica medicală sunt renale: glomerulonefrita, nefropatia diabetică, stenoza de artere renale, tumori; endocrine: hipo/hipertirodism, hipercalcemia, excesul unor hormoni; cardiovasculare: coarctatia de aortă; hipertensiunea arterială indusă de sarcină; neurologice: tumori cerebrale; sindromul de apnee în somn; stres acut inclusiv cel chirurgical: arsuri, pancreatite, postresuscitare, postoperator; cauze exogene: abuz de alcool, droguri, nicotină.“

Vârsta este primul factor de risc în apariţia HTA, boala fiind mai frecvent întâlnită la persoanele peste 60 de ani – bărbaţii sunt mai predispuşi înainte de 45 de ani, iar femeile după vârsta de 60 de ani. Alţi factori de risc sunt rasa – boala fiind mai comună la afro-americani; istoricul familial de hipertensiune; fumatul, stresul, sedentarismul, alimentaţia şi consumul de alcool.

Alimentele sărate cresc tensiunea. Ce ar trebui consumat ocazional

Alimentaţia joacă un rol esenţial în cazul pacientului hipertensiv, alimentele sărate fiind cele care duc la hipertensiune. „Aportul de sare: retenţia de sodiu determină hipervolemie prin reabsorbţia secundară de apă, cu creşterea debitului sistemic şi, consecutiv, creşterea tensiunii arteriale sistolice.

De asemenea, cantitatea crescută de sodiu se depune în peretele vascular cu creşterea rezistenţei vasculare şi, implicit, hipertensiune arterială diastolică“, explică dr. Corina Georgiana Tămăşescu.

Potrivit acesteia, alimentele care cresc tensiunea şi nu ar trebui consumate frecvent de către pacientul hipertensiv sunt conservele, murăturile, preparatele de fast-food, mezeluri, brânzeturi, sosuri sărate, produse afumate din carne. Alte alimente cu un conţinut mare de sare sunt sucul de roşii, pasta de tomate şi berea – într-o doză de 330 mililitri de bere exitând 25 de miligrame de sare.

Cantitatea maximă de sare recomandată de specialişti este de 3 grame pe zi pentru un adult, adică 3.000 de miligrame.

Dieta recomandată pacienţilor hipertensivi. Cum ţinem tensiunea sub control

„Recomand pacienţilor hipertensivi aşa-numita dietă DASH - Dietary Approaches to Stop Hypertension: bogată în fructe, legume, cereale, peşte; săracă în zahăr, grăsimi saturate, carne roşie; alimente bogate în potasiu, calciu, magneziu.“

Fumatul determină creşterea valorilor tensionale prin stimularea sistemului nervos cu eliberarea de catecolamine; sedentarismul: pacienţii care reuşesc să scadă în greutate îşi reduc valorile tensiunii arteriale în timp ce consumul de alcool în cantităţi mari creşte tensiunea arterială şi se asociază cu reducerea eficienţei tratamentului antihipertensiv.

În cantităţi mici, are efect protector prin ameliorarea profilului lipidic, a sensibilităţii la insulină şi reducerea factorilor cu potenţial trombogen -,,paradoxul francez’’. În concluzie, pentru menţinerea sub control a tensiunii arteriale, sunt necesare modificări ale stilului de viaţă asociate cu un tratament hipertensiv.

„Acestea includ: reducerea consumului de sare prin evitarea adaosului suplimentar în alimente; consumul moderat de alcool - 20-30 grame/zi, în cazul bărbaţilor şi 10-20 grame/zi, în cazul femeilor; renunţarea la fumat; scăderea în greutate şi activitatea fizică regulată cel puţin 30 minute/ zi, timp de 5-7 zile/săptămână.“

---