Principală  —  IMPORTANTE   —   Divizarea la doi sau cine…

Divizarea la doi sau cine îngrijeşte de copil în familie?

În R. Moldova, ca şi în alte ţări post-sovietice, îngrijirea şi educarea copiilor este preponderent responsabilitatea mamei, tatăl având obligaţia de a asigura familia sub aspect material. În ultimii ani au intrat în vigoare mai multe modificări legislative care favorizează echilibrul de gen pe toate dimensiunile – economică, politică, socială. În prezent, taţii pot beneficia de concediu paternal şi de concediu de îngrijire a copilului, iar mamele pot opta pentru un orar de muncă deplin sau parţial. Cât de dispuşi sunt bărbaţii să se dedice creşterii propriilor copii şi ce cred mamele, dar şi societatea în ansamblu?

Tatăl sporeşte imaginea de sine a copilului

Dacă decenii la rând psihologii accentuau rolul fundamental al mamei în creşterea şi educarea copiilor, în ultimul timp, oamenii de ştiinţă realizează cât de mult contează taţii în viaţa copiilor. Ina Crasnojon, psihoterapeută la Academia Părinţilor de Invidiat, susţine că studiile realizate arată că implicarea tatălui în educarea copilului are un impact pozitiv asupra dezvoltării emoţionale a acestuia. Tatăl e cel care contribuie la consolidarea încrederii şi a imaginii de sine a copilului. Anume tatăl îl poate ajuta pe copil să relaţioneze mai uşor. Totodată, tatăl e mi permisiv decât mama, care e mai mult protectoare.

„Dacă facem abstracţie de stereotipurile din societate, precum că tata trebuie să câştige bani, iar mama să aibă grijă de copil, consider că e foarte bine ca şi tatăl să se ocupe de creşterea copilului său. Cel mai important pentru copil e ataşamentul sigur de care are nevoie pentru dezvoltarea sănătoasă ulterioară şi, de aceea, ar fi bine ca el să şi-l formeze faţă de părinţi şi nu faţă de o bonă, care e o persoană străină. Dacă ar fi să aleg între o dădacă şi tată, sigur aş opta pentru tata”, e de părere psihoterapeuta Ina Crasnojon.

Dumitru Comerzan în concediu de îngrijire a copilului

Dumitru Comerzan are 34 de ani şi este manager de proiecte. Împreună cu Olga au trei copii, Ilinca, de 8 ani, Dumitru, de 6 ani şi Kiril, de 11 luni. Primii doi copii au fost mai mult în grija mamei. La al treilea copil, Dumitru a optat pentru un concediu de îngrijire a copilului. Au decis împreună, pentru ca soţia să-şi continue activitatea sa profesională.

Colegii şi şeful l-au susţinut, au stabilit timpul partajat între serviciu şi concediu. În schimb, societatea l-a privit diferit. „Eram singur cu trei copii la un teren de joacă. Acolo erau în special mame, care urmăreau cu neînţelegere, cu nedumerire, sau cu admiraţie. Cred că o fi fost cineva care s-a gândit cum de s-a ajuns ca tatăl să fie singur cu trei copii, dar mama nu se ştie ce face. Noi însă ştim că doar noi decidem cum ne trăim viaţa”, susţine Dumitru.

Potrivit unui vox realizat în stradă, părerile oamenilor la acest subiect sunt împărţite. Doamnele care aveau copii mari s-au arătat fie sceptice de aptitudinile unui bărbat de a îngriji un copil, fie au invocat stereotipul bărbatului model care susţine financiar familia. Doamnele cu copii mici, însă, au fost încântate de ideea implicării directe a soţului în creşterea copiilor. Bărbaţii, însă, în mod special s-au referit la menirea tradiţională a soţului.

„Unui singur părinte, să stea tot timpul nedormit este foarte greu, și, dacă divizăm aceasta la doi, deja e mult mai ușor”, este de părere Dumitru

Micul Kiril percepe lumea din braţele tatălui

Contrar opiniei societăţii, Dumitru Comerzan demonstrează, prin propriul exemplu, că schimbarea temporară a rolurilor într-o familie nu este în detrimentul ei. Micul Kiril, de 11 luni, se simte perfect în preajma tatălui şi mai ales în braţele acestuia. Kiril are o faţă senină, fără semne de îngrijorare de prezenţa jurnaliştilor şi a camerelor de filmat. E calm. E vesel şi sigur pe sine. Ochii limpezi emană curiozitate. Împreună cu tata se joacă, învaţă să ceară şi să ofere jucăriile. Împreună râd, uneori chiar şi în hohote, se mângâie şi se privesc lung. Vorbesc şi povestesc. Împreună gătesc şi servesc masa. Dumitru răceşte apa clocotită, ca să-i pregătească un terci băiatului. Kiril le urmăreşte pe toate din braţele tatălui. Mănâncă cu poftă. Îşi exprimă satisfacţia de a fi lângă tata, vociferând primele silabe: „da-da, ta-ta”!
Mama se arată uimită şi îi cere copilului să silabisească „ma-ma”, Kiril, însă, tot cu „ta-ta” o ţine. „Dumitru are multă răbdare cu cei mici”, spune Olga Comerzan. „Eu sunt o persoană care are nevoie de ceva mai multă libertate şi Dumitru mi-a oferit acest spaţiu ca eu să fiu tot ceea ce doresc, având şi copii, şi familie, şi serviciu. Ne completăm. Dumitru găteşte gustos, mai bine decât mine. Eu, însă, nu mă eschivez de la spălatul automobilului. Nu divizăm lucrurile ca fiind treburile exclusive ale unui bărbat sau ale femeii”.

Timpul tată-copil contribuie la detaşarea de stres

Petrecerea timpului cu copilul este extrem de benefică, susţin psihoterapeuţii. Ina Crasnojon afirmă că aceasta te ajută să scapi de stres. Când tatăl se implică în activităţi cu copilul său, el dă frâu liber copilului din el, îşi exteriorizează emoţiile, produce o stare de calm, de linişte interioară, de siguranţă. „Tatăl se detaşează de problemele din exterior, de cele cotidiene şi capătă, cu ajutorul copilului, o stare de confort psihologic”, susţine specialista.

Dumitru afimră că tot ce este în stare să facă o mamă pentru copil, poate face şi tatăl, cu excepţia alăptatului la sân. Din observaţiile sale, mulţi taţi sunt foarte deschişi spre cooperare atunci când apare un bebe în familie, însă, deseori, anume mamele sau bunicile sunt cele care îi înstrăinează de copii în primele săptămâni de viaţă a nou-născutului, spunându-le că ele ştiu mai bine cum să-l îngrijească. Astfel taţii ajung descurajaţi şi stingheri, după care, involunatar, se detaşează de copii. Olga spune că, în rândul femeilor tinere, exsită o tendinţă aparte. Pe de o parte, se plâng pe soţii care nu le-ar ajuta în treburile casnice şi în îngrijirea copilului, iar pe de altă parte îşi cresc feciorii în acelaşi stil excesiv de protector. Crede că un băiat elev care nu-şi ştie a lega şireturile sau care aşteaptă ca mama să-l îmbrace este o consecinţă a stilului de educare ales de mamă.

Educarea copiilor şi atribuirea de roluri

„Noi îi învăţăm pe copiii noştri să poată face orice. Nu ştii nicicând ce te aşteaptă, ce rol vei avea în viaţă. Sunt lucruri care nu depind de noi. Atunci când eşti în faţa unei probleme, trebuie să ştii cum să reacţionezi. Eşti fată, bărbat sau femeie, orice ai fi, trebuie să faci faţă situaţiilor din viaţă”, e convinsă Olga.

Dumitru crede că îngrijirea unui copil poate fi o activitate anevoioasă, dacă e lăsată doar pe seama mamei: „Unui singur părinte, să stea tot timpul nedormit, îi este greu. Dacă divizăm totul la doi, e mult mai uşor”.

Olga recunoaşte că la urechile sale au ajuns vorbe prin care unii se întrebau: ce fel de bărbat ar fi Dumitru, de umblă cu copiii, găteşte, acestea nefiind activităţi specifice unui bărbat. „Eu, însă, cred că Dumitru e un bărbat adevărat, împlinit, pentru că are şi lucru, şi familie, şi copii. El a ştiut să creeze pace în familie”, conchide Olga.

Societatea e reticentă la schimbare de tipare deoarece, potrivit psihoterapeutei Crasnojon, subconştientul nostru proiectează propriile experienţe, cele din propriile familii. Din acest motiv, mulţi nu realizează cum anume un tată ar putea avea grijă de copilul său. Sfatul specialistei este de a ignora concepţiile potrivit cărora îngrijirea unui copil nu este muncă bărbătească. Pentru părinţi ar trebui să conteze mai puţin imaginea socială, ei gândindu-se prioritar la echilibrul emoţional al părinţilor şi la dezvoltarea armonioasă a copilului.

Atelier pentru taţi. Rolul paternităţii

Familia Comerzan încearcă să ajute şi alte familii în creşterea şi educaţia copiilor. Olga şi Dumitru au elaborat conceptul unui atelier de informare a taţilor cu privire la paternitate, primul de acest tip în R. Moldova. Ei intenţionează să meargă şi la sate, unde acceptarea schimbărilor este mai anevoiasă. Au iniţiat acest proiect pentru a ajuta orice bărbat sa fie un tată fără frici, fără frustrări şi să-şi accepte paternitatea, făcând abstracţie de stereotipuri. Totodată, ei îşi propun să informeze taţii despre responsabilităţile ce apar odată cu naşterea unui copil, dar şi despre drepturile de care pot beneficia.

Avocata Corina Digore: concediu de paternitate versus concediu parental

Concediul de paternitate, valabil din 2016, este oferit taţilor angajaţi pe o perioadă de 14 zile în primele 56 de zile de la naşterea copilului. La cerere se anexează o copie a certificatului de naştere. Salariatul beneficiază de o indemnizaţie care nu poate fi mai mică decât mărimea salariului mediu, achitată din fondul de asigurări sociale. Angajatorul este obligat să încurajeze salariaţii să beneficieze de concediu paternal.

Concediul parental, de îngrijire a copilului, valabil din 2005, e oferit pe o perioadă de până la 3 ani părinţilor angajaţi, cu păstrarea locului de muncă. Dreptul la concediu parental este stipulat pentru fiecare părinte în parte sau este unic pentru familie (părinţii pot diviza între ei perioada de concediu). Totodată, ambii părinţi nu pot beneficia concomitent de indemnizaţia de îngrijire a copilului. Un astfel de concediu este parţial plătit, cu achitarea indemnizaţiei din bugetul asigurărilor sociale de stat (30% din salariu) şi se acordă în urma unei cereri scrise, persoanelor asigurate, după expirarea concediului de maternitate. Titularii concediului de îngrijire a copilului pot munci în condiţiile timpului de muncă parţial sau pot presta munca la domiciliu, cu menţinerea dreptului de a primi indemnizaţia pe linia asigurărilor sociale de stat.

Ce spun statisticile?

  • În 2018, de concediu paternal au beneficiat 2619 de tătici.
  • Tot în 2018, de concediu de îngrijire a copilului au beneficiat 4359 de taţi (din totalul de 45320 de beneficiari), adică sub 10%.
  • Mărimea medie a indemnizaţiei a fost de 1463 de lei (75 de Euro).
  • La 01.01.2019 – 5348 de taţi (din totalul de 45335 beneficiari), adică 12%, erau în concediu de îngrijire a copilului.
  • Mărimea medie a indemnizaţiei era de 1561 de lei (80 de Euro).

Potrivit Anei Bacioi, specialistă la CNAS, numărul taţilor care solicită concediu de paternitate sau de îngrijire a copiilor este în creştere. Totuşi, taţii care optează pentru concediul de îngrijire a copilului o fac pentru că, fie mama nu este angajată oficial, fie pentru că tatăl are un salariu mai mare decât mama. Creşterea numărului taţilor care optează pentru îngrijirea copilului nu indică neapărat faptul că aceşti taţi îngrijesc personal de copil.

Cristina Cornescu