Principală  —  Blog  —  Editoriale   —   Parlament sau azil pentru hoţi?

Parlament sau azil pentru hoţi?

Vom avea anticipate? Puţin probabil. Dodon, care cu mobilizarea masivă a electoratului transnistrean şi a celui găgăuz abia a adunat 35 de mandate, nu va încerca să mai intre o dată în aceeaşi apă, PDM nu va face-o nici atât, pentru că 30 de mandate nu sunt ale lor, ci ale comisiilor electorale în care monitorizarea alegerilor a fost ratată…

Alegerile au trecut? S-au încheiat? Vor fi validate ori vin anticipatele? Sunt, deocamdată, întrebări. Răspunsurile întârzie, dovadă şi asta că lupta pentru putere în R. Moldova nu s-a încheiat pe 24 februarie, ea abia începe. Şi după două săptămâni de la încheierea scrutinului, lucrurile rămân neclare, mai mulţi lideri de opinie şi experţi în materie electorală se întrec în ipoteze aproximative, cu argumente „pro” şi „contra” în dependenţă, mai mult, de preferinţe, decât de ceea ce s-ar putea întâmpla. În privinţa anticipatelor – o predispoziţie pentru ele o au mai mult partidele Blocului Electoral ACUM – PAS şi DA, care au avut şi au în continuare obiecţii serioase la modul în care au fost organizate aceste alegeri. Potrivit unui Raport recent, ACUM semnalează 1500 de nereguli şi încălcări pe durata campaniei electorale. Prea mult, pentru ca aceste alegeri să fie considerate corecte şi libere, – susţin liderii Blocului. Nu exclud anticipatele şi socialiştii lui Ig. Dodon. Mai rezervaţi, în acest sens, se arată a fi democraţii lui Vlad Plahotniuc. PDM consideră că anticipatele ar fi cea mai proastă soluţie din câte ar putea exista. „Cine încearcă să declanşeze anticipatele, trebuie să se pregătească să răspundă nu doar pentru această decizie politică, dar şi pentru efectele sociale negative care ar urma”, declara marţi V. Plahotniuc într-un interviu. În opinia liderului PDM, anticipatele ar implica cheltuieli suplimentare, neprevăzute în bugetul R. Moldova pentru 2019 (peste 100 de milioane de lei au costat alegerile din 24 februarie) şi, evident, că şi în bugetul partidului inclusiv (PDM fiind partidul cu cele mai mari cheltuieli electorale). În plus, Plahotniuc nu exclude, în cazul anticipatelor, posibilitatea unei destabilizări a situaţiei social-politice, ceea ce nu încape în nici unul dintre scenariile postelectorale ale PDM. Singurul partid, ajuns în parlament, de care nu depinde nimic, aşa cum nu a depins nici până la alegeri, este Partidul Şor, care nu a fost şi puţin probabil să fie un actor politic real. Partidul Şor e un simplu apendice electoral al PDM. Şor deputat şi Partidul Şor în parlament e cel mai mare anacronism şi stupiditate în aceste alegeri. Şi nu doar în alegeri, ci în întreaga practică parlamentară a R. Moldova, de la 1990 încoace, care nu putea să se întâmple decât cu contribuţia personală a celui care decide în PDM. Şi nu doar în PDM. Caz fără precedent. Condamnat (fie şi în primă instanţă) la 7,6 ani de închisoare pentru excrocherii şi spălări de bani în proporţii deosebit de mari – şi deputat în parlament. Ce să facă unul ca Şor în parlament? Ce fel de legi să facă? Pe cine să apere? Şi de cine? Numai pentru faptul că Şor a fost admis în campania electorală şi i s-a permis să candideze (comparaţi cazul cu cel al lui Gheorghe Petic, de la Ungheni, candidatul ACUM, necondamnat încă) corectitudinea şi legalitatea acestor alegeri trebuie pusă sub semn de întrebare. Decât un parlament cu deputaţi alde Şor, mai degrabă anticipate. Ar fi, cel puţin, mai onorabil. Şi stupiditatea nu se încheie aici. Urmează confesiunile languroase ale consoartei lui Şor, Jasmin: „Mă bucur că din cele 101 de locuri în parlament, un loc îl ocupă soţul meu. Nu am avut dubii că va obţine victorie (că va fi promovat de Plahotniuc, n.a.)… Acum e acolo unde îi este locul”, s-a grăbit să scrie Jasmin pe o reţea de socializare, după ce au fost anunţate rezultatele alegerilor. Ce să înţelegem din această confesiune? Că parlamentul R. Moldova e un fel de puşcărie? Sau că este azil pentru hoţi şi puşcăriaşi?

Deşi observatorii din partea societăţii civile şi cei din grupurile de monitorizare din străinătate (cu excepţia celor din CSI) au avut obiecţii serioase la modul în care au fost organizate alegerile (numai Asociaţia „Promo-Lex” a semnalat peste 500 de cazuri de abatere de la lege), Comisia Electorală Centrală a validat duminică rezultatele scrutinului, lăsându-le intacte. Nici mituirea electoratului, nici transportarea cu hurta a alegătorilor transnistreni la secţiile de votare nu au fost luate în calcul. Decizia a contrariat mai multă lume. Urmează să vedem ce va decide Curtea Constituţională, deşi ştiind cine e la Curte, nu e greu să ne dăm seama ce va urma. Între timp, PDM şi Plahotniuc continuă să curteze Blocul ACUM, cerându-le să uite supărările şi să guverneze împreună, fără socialişti sau împreună cu ei. Dodon, revenit proaspăt de la Moscova (zice că a fost cu familia la concert, dar, cu siguranţă, a mers la raport postelectoral), încearcă şi el să se pună bine cu Năstase şi Sandu, cerându-le să îşi dea mâna împotriva guvernării (?!). Chiar să meargă Dodon împotriva lui Plahotniuc care, în 2016 ( o spune şi V. Voronin), l-a făcut preşedinte, iar mai târziu au pus la cale scenariul electoral din 24 februarie? „Frăţia” postelectorală a Blocului ACUM în doi cu PDM sau cu PSRM, ori în trei (PDM nu exclude şi un astfel de scenariu) ar însemna ca Blocul ACUM să îşi pună singur capăt zilelor. Va urma ceea ce s-a întâmplat de la 2014 încoace cu PLDM şi PL. Vom avea anticipate? Puţin probabil. Dodon, care cu mobilizarea masivă a electoratului transnistrean şi a celui găgăuz şi a diasporei din Rusia abia de a adunat 35 de mandate din 51 pe care le-a pretins de când e preşedinte, nu va încerca să mai intre o dată în aceeaşi apă. PDM nu va face-o nici atât, pentru că 30 de mandate nu sunt ale lor, ci ale comisiilor electorale în care monitorizarea alegerilor a fost ratată. Nu vor vrea să repete ziua de 24 februarie în viaţa lor şi câştigătorii pe circumscripţiile uninominale, după calvarul electoral prin care au trecut. Sigurii avantajaţi de anticipate ar fi PAS şi DA. Şi asta, pentru că prestigiul lor postelectoral a devenit mai mare decât cel preelectoral. Numai că şi PDM, şi PSRM, şi uninominalii (cu foarte mici excepţii) nu vor lăsa să se întâmple asta. Democraţii şi socialiştii se vor înţelege şi vor crea, cel mai probabil, o majoritate parlamentară neoficială, pentru a putea supravieţui şi guverna. Până când? Întrebarea e pentru ACUM.