Anul 2019 va fi marcat de două fenomene contradictorii: febra inițiativelor și a politicilor electorale care, cel mai probabil, va fi urmată de anumite ajustări neplăcute în perioada post-electorală, menționează Centrul Analitic Expert-Grup.
Potrivit experților, elanul promisiunilor și al politicilor cu impact bugetar negativ evident, lansate înaintea alegerilor parlamentare de către guvernarea de la Chișinău, nu poate să nu trezească îngrijorări.
În plus, acestea au un caracter ad-hoc, fiind promovate în afara cadrului de planificare strategică a Executivului. Prin urmare, implementarea lor va necesita realocarea de resurse financiare, instituționale și umane publice în interese politice, ceea ce va afecta negativ alte domenii.
Astfel, Expert-Grup a identificat cele mai evidente 5 acțiuni electorale care implică mai multe riscuri iminente:
Acordarea suportului unic pentru beneficiarii de pensii.
Majorările de salarii în sectorul bugetar.
Reforma fiscală.
Programele „Prima casa 1, 2 și 3”.
Scutirea temporară de plata taxelor vamale pentru exporturile moldovenești destinate pieței ruse.
Deși, la prima vedere, acțiunile în cauză poartă un caracter benefic, în timp efectele lor vor fi neutre sau chiar negative pentru creșterea economică și bunăstarea populației.
Deși acordarea suportului unic pentru pensii, în mărime de 600 de lei, va constitui un beneficiu direct acordat unei categorii importante de persoane cu venituri mici, aceasta nu va soluționa problema în sine. Suportul urmează să fie acordat o singură dată, ceea ce înseamnă că bunăstarea beneficiarilor nu se va ameliora. În schimb, Guvernul va trebui să identifice circa 360 de milioane lei prin rectificare bugetară, ceea ce va implica creșterea împrumuturilor de la bănci sau realocarea de la alte domenii, poate la fel de importante.
Această măsură, în paralel cu – pe de o parte – majorările de salarii în sectorul bugetar, care de asemenea nu au fost planificate inițial, fiind adoptate mai curând ad-hoc, și reforma fiscală, pe de altă parte, expune sistemul de finanțe publice la riscul creșterii exagerate a deficitului bugetar.
De vină este faptul că, pe fundalul creșterii angajamentelor bugetare, se reduce baza impozabilă: reforma fiscală urmează să cauzeze venituri neîncasate de circa 2,2 miliarde lei în anii 2018-2019, cel mai afectat fiind Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat, a cărui situație fiscală deja era șubrezită de fenomenul îmbătrânirii și cel al ocupării informale.
Programul „Prima Casă”, deși a fost prevăzut ca un mecanism benefic pentru persoanele care nu-și pot permite un credit ipotecar în condiții de piață, comportă cel puțin două riscuri: (i) riscul acordării creditelor beneficiarilor care, de fapt, nu-și vor putea onora obligațiunile de plată și (ii) riscul distorsionării pieței de creditare prin determinarea băncilor să aloce resursele creditare, pe termen lung, în sectorul imobiliar, deprivând de „bani lungi” alte sectoare.
În definitiv, scutirea temporară de plata taxelor vamale pentru exporturile moldovenești destinate pieței ruse va avea un impact neutru asupra producătorilor autohtoni tocmai din cauza caracterului temporar al acestei măsuri (până în 30 iunie 2019) și menținerii barierelor de bază de acces pe această piață (barierele administrative cu caracter subiectiv/selectiv).
Drept urmare, în perioada post-electorala, viitorul Guvern va trebui să facă față creșterii deficitului bugetar în paralel cu încetinirea creșterii economice.
Prognozele Expert-Grup sugerează o decelerare a creșterii economice în 2019 – până la 3,5%, pe fundalul înrăutățirii situației economice din regiune, dar și o încetinire a activității investiționale.
Totodată, deficitul bugetar ar putea atinge nivelul de 3% din PIB, fapt ce se va reflecta în creșterea împrumuturilor de la bănci, deprivând și mai mult sectorul real de resursele creditare bancare.
Mai mult decât atât, pentru a face față dezechilibrelor fiscale, viitorul Guvern ar putea recurge la majorări de taxe/impozite și/sau optimizări majore în sectorul public, cu efect negativ asupra creșterii economice.
