De la declararea independenței față de Uniunea Sovietică la sfârșitul lui 1991, încercările Moldovei de a se debarasa de trecutul său comunist au încetat, începe articolul publicației de la Bruxelles.

Considerată a fi cea mai săracă din Europa; Moldova se află printre cele mai corupte state din lume, în același timp suferind de emigrația în masă, scăderea numărului populației, precum și de separatismul de la granița de est.

Corupția și gestionarea incorectă care a afectat Moldova de mai bine de două decenii a subminat profund forțele politice pro-occidentale. Moldova a obținut un regim fără vize cu UE în 2014. În ciuda semnelor pozitive timpurii și a sprijinului acordat de Washington, Londra și Bruxelles, aceste așteptări inițiale au fost repede spulberate, un val agresiv de corupție având loc în următorii câțiva ani.

După ce scandalul Filat a izbucnit în urmă cu patru ani, UE și-a îndreptat atenția asupra încercărilor Republicii Moldova de a elimina corupția. În aprilie 2018, Bruxellesul a blocat asistența de 100 de milioane de euro pentru a-și exprima nemulțumirea față de ritmul reformei electorale și nivelul corupției din Moldova.

Parlamentul European a declarat public că Moldova a fost „capturată de interesele oligarhice cu o concentrare a puterii economice și politice în mâinile unui mic grup de oameni care își exercită influența asupra parlamentului, guvernului, partidele, administrației de stat, poliției, sistemului judiciar și mass-media".

Alegerile din 24 februarie au scos în evidență o criză profundă pe care Republica Moldova o are în privința viitorului său imediat.

În timp ce partidul lui Plahotniuc a ajuns pe locul doi după numărul de mandate în noul parlament ca urmare a unui nou sistem electoral mixt,, rezultatele arată că moldovenii sunt profund divizați în ceea ce privește viitorul țării.

Un număr de cetățeni care luptă pentru „stabilitatea” spațiului sovietic au susținut că revenirea pe orbita Rusiei ar fi benefică pentru o țară pe care UE a renunțat în mare măsură. Argumentul lor este, totuși, contracarat rapid de elementele pro-occidentale și pro-democratice încă puternice ale societății care susțin că după modelul de dezvoltare susținut de UE va asigura libertatea Republicii Moldova și va garanta că țara are un cadru pentru guvernare - legea și drepturile omului - atribute care sunt inexistente în sistemul autoritar al lui Vladimir Putin .

Rezultatele alegerilor arată, totuși, că moldovenii par să fi avut destule status quo-uri. Prezența scăzută la scrutinuluioar 49%, și lipsa unei majorități absolute indică faptul că populația nu dorește să predea integral puterile unui demagog pro-Moscova, partide cu promisiuni nebuloase de integrare europeană sau continuarea procesului de capturare al statului de oligarhi care dețin, în esență, cea mai mare parte a bogăției din ceai mai săracă țară din Europa de Est.