Expulzată din Polonia, Kozlowska a primit permis de ședere în Belgia
Fondatoarea Fundației „Open Dialog”, care a fost expulzată din Polonia, fiind acuzată de complicitate cu serviciile rusești de informație, a primit permis de ședere pentru o perioadă de 5 ani în Belgia. Anunțul a fost făcut pe site-ul fundației, iar știrea a fost publicată și de mai multe instituții de presă din Polonia.
Conform Open Dialog, această decizie vine după ce mai mulți oficiali de rang înalt, printre care și eurodeputați, au adresat scrisori autorităților belgiene. Astfel, datorită permisului de ședere, Kozlowska va fi eligibilă pentru a primi cetățenia Belgiei după 5 ani și, în conformitate cu legislația UE, i se va ridica și interdicția de intrare în UE.
„Decizia Belgiei este o dovadă suplimentară a abuzului politic și poate servi drept bază pentru Comisia Europeană de a lansa proceduri judiciare împotriva Poloniei în fața Curții Europene de Justiție, așa cum a fost deja solicitat și de Grupul ALDE din Parlamentul European”, se menționează pe site-ul fundației „Open Dialog”.
La 4 octombrie 2018, la inițiativa Partidului Democrat, Legislativul a constituit o Comisie de anchetă pentru elucidarea circumstanțelor de imixtiune a Fundației „Dialog Deschis” și fondatoarei acesteia, Ludmila Kozlowska, în treburile interne ale Republicii Moldova și a finanțării partidelor politice, în special PAS și PPDA. PD afirmă că organizația lui Kozlovska a atacat „în mod constant imaginea statului nostru, clasa politică de la Chișinău, în fața partenerilor de dezvoltare, exercitând și imixtiune ilegală în activitatea politică moldovenească”.
În raportul Comisiei parlamentare se spune că Fundaţia „Open Dialog” (FOD) ar fi primit, în ultimii ani, mai multe finanţări suspecte, inclusiv de la firme care aveau conexiuni cu R. Moldova sau cu Veaceslav Platon, condamnat în dosarul fraudelor bancare, dar şi că fundaţia ar avea legături cu serviciile secrete ruseşti. Pe lângă zeci de firme, în textul raportului sunt menţionate mai multe articole din presa naţională sau internaţională, pe care membrii Comisiei le prezintă drept probe. Una peste alta, după ce s-a discutat despre finanţarea FOD, membrii Comisiei s-au referit şi la relaţiile sale cu R. Moldova, constatând că acesta s-a interesat de situaţia de la Chişinău abia la câteva luni de la reţinerea lui Veaceslav Platon.
