42 de ani de la marele cutremur. Mărturia unui medic, aflat de gardă: „Zgomotul era infernal”

Luni, se împlinesc fix 42 de ani de la cutremurul cu magnitudinea 7,2 care a facut prăpăd în România.

Foto: agerpres

4 martie 1977, la ora 21:23 un cutremur cu magnitudinea de 7,2 pe scara Richter a lovit România, Bucureştiul fiind cel mai afectat. 1570 de oameni și-au pierdut atunci viaţa, 11.000 au fost răniţi, 35.000 de familii au rămas fără acoperiş, paguba a sărit de 10 miliarde de lei. Întors de urgenţă din Africa, Nicoale Ceauşescu a instituit starea de necesitate. În Bucureşti s-au prăbuşit peste 33 de clădiri şi blocuri mari. A fost cel mai violent fenomen natural ce a lovit România în secolul al XX-lea, din punctul de vedere al pierderilor umane. Totodată, s-a situat pe locul al patrulea în topul seismelor produse în România în ultimii 200 de ani, conform Agerpres.

La data producerii cutremurului, Nicolae Ceaușescu, și soția sa se aflau într-o vizită oficială în Nigeria. Ceaușescu a aflat despre dezastrul din țară de la un oficial român. Inițial, știrile referitoare la cutremur erau confuze, iar populația vorbea despre o catastrofă mult mai mare. Din cauza întreruperii curentului electric în Capitală, serviciile de comunicație nu au funcționat câteva ore.

42 de ani de la marele cutremur. Mărturia unui medic, aflat de gardă: ”Zgomotul era infernal” / Sursa:Agerpres

35.000 de locuinţe, distruse în 56 de secunde

Bilanțul victimelor și pagubelor materiale a fost impresionant. 1.578 de persoane și-au pierdut viața, strivite sau asfixiate sub dărâmături, din care 1.424 în București. Numărul total al persoanelor accidentate s-a ridicat la 11.300, iar 32.900 de clădiri au fost grav avariate sau distruse. Imediat după seism circa 35 000 de familii au rămas fără adăpost. Circa 760 de unități economice au fost afectate.

Pierderile economice înregistrate s-au ridicat la aproximativ două miliarde de dolari, cifră neconfirmată de autoritățile vremii. Un raport amănunțit al distrugerilor pe care le-a provocat cumplitul dezastru nu a fost dat publicității. În București s-au prăbușit atunci zeci de clădiri. În centru au dispărut blocurile Scala, Continental-Colonadelor, Dunărea, Casata, Nestor. Din cele 33 de clădiri înalte prăbușite atunci, 28 erau construite înainte de 1940.

42 de ani de la marele cutremur. Mărturia unui medic, aflat de gardă: ”Zgomotul era infernal” / Sursa:Agerpres

Personalitățile care și-au pierdut viața

Printre personalitățile care și-au pierdut viața atunci, s-au numărat Toma Caragiu, unul dintre cei mai mari actori ai scenei românești; cântăreața de muzică ușoară Doina Badea, regizorul Alexandru Bocăneț, Anatol E. Baconsky, poet, teoretician literar, prozatorul Alexandru Ivasiuc, scriitorul Mihai Gafița. Corneliu M. Popescu, cel mai apreciat traducător al operei eminesciene în limba engleză, a murit la vârsta de doar 19 ani. Alte personalități ale vremii decedate la cutremurul din 4 martie 1977 au fost: poeta Daniela Caurea; scriitorii Mihail Petroveanu, Veronica Porumbacu, Nicolae Vatamanu și Viorica Vizante; actrița Eliza Petrăchescu; pianistul și compozitorul Tudor Dumitrescu; lingvistul și istoricul literar Ioan Siadbei; mezzosoprana Mihaela Mărăcineanu; cântăreața Filofteia Lăcătușu; scenograful Liviu Popa; fizicianul Florin Ciorăscu.

Pe lângă pierderile de vieți omenești, cutremurul a produs și dispariția multor monumente de arhitectură. Regimul comunist a folosit pretextul cutremurului pentru a demola o serie de clădiri considerate incomode, din varii motive.

42 de ani de la marele cutremur. Mărturia unui medic, aflat de gardă: ”Zgomotul era infernal” / Sursa:Agerpres

Mărturia unui medic

Medicul Fălticeni Popescu era de gardă la Spitalul de Urgenţă Floreasca în seara de 4 martie 1977 şi chiar şi îşi aminteşte pas cu pas acea gardă. “A fost un coşmar pe care nu aş vrea să-l mai trăiesc sau să-l mai trăiască cineva vreodată. La Urgenţe erau cinci medici de gardă şi două săli în care se opera: un ulcer perforat la un tânăr şi o hernie omblicala la o femeie. Eu eram în sala în care pregăteam femeia şi, când am introdus acul în coloană pentru anestezie, a început să se zguduie clădirea. Am realizat imediat că e cutremur. Lumina s-a stins, au început să se spargă geamuri, s-a auzit un vuiet îngrozitor şi se simţea un praf puternic de cărămidă roşie. Am ajuns sub tocul uşii, unde erau şi ceilalţi doi medici cu care operăm. Era o tensiune extraordinară, clădirea se mişcă şi zgomotul era infernal”, a povestit medicul stabilit în Statele Unite.

42 de ani de la marele cutremur. Mărturia unui medic, aflat de gardă: ”Zgomotul era infernal” / Sursa:Agerpres

Fălticeni Popescu spune că, atunci când s-a terminat cutremurul, a încercat să se întoarcă pe întuneric la pacienta abandonată pe masa de operaţie, lucru imposibil deoarece în podea se făcuse o gaură prin care credea că vede ceva de la etajul inferior. “Nu ştiam ce văd prin gaura aceea, dar de fapt vedeam bucătăria care era cu trei etaje mai jos”, a declarat medicul, precizând că adevăratul coşmar a început abia după ce a părăsit sala de operaţie.

Potrivit acestuia, oamenii s-au năpustit de spaimă pe scări. “Erau oameni bolnavi, unii erau operaţi şi se dădeau de-a dură pe scări. Plăcile de marmură cădeau peste bolnavi. Târâş s-a ajuns până la parter. Am ajuns în faţa spitalului şi se auzeau sirenele ambulantelor care aduceau pacienţi. în aproximativ cinci minute, intersecţia Calea Floreasca cu ştefan cel Mare era complet blocată. Era un infern! Cei sănătoşi cărau pe braţe răniţii. Era un val de braţe pe care se purtau corpuri umane. Răniţii ţipau şi plângeau şi erau depuşi în faţa spitalului. Curtea se umpluse de bolnavii din spital care ieşiseră cu pături în cap”, a mai povestit doctorul Popescu. “Când mai vin la Bucureşti, văd clădiri cu buline roşii şi găsesc că este criminal să se permită locuirea acolo. Şi într-un cort, pe stradă, ar fi mai sigur dacă ar veni un alt cutremur”, a spus medicul.

Citește continuare pe stirileprotv.ro.

42 de ani de la marele cutremur. Mărturia unui medic, aflat de gardă: ”Zgomotul era infernal” / Sursa:Agerpres


Pub