Începând cu 1 ianuarie 2019 a intrat în vigoare modificarea legislativă care pune în aplicare un articol din Legea privind controlul tutunului. Unităţile cu suprafaţa comercială mai mică de 20 m2 ce comercializează produse din tutun și produse conexe trebuie să fie amplasate la o distanţă de cel puţin 200 m de la instituţiile de învăţămînt şi instituţiile medico-sanitare.
Acesastă modificare a fost votată la 29 mai 2015, respectiv agenții economici au avut la dispoziție 3 ani și 7 luni pentru a se ajusta.
În perioada 18 ianuarie – 15 februarie 2019 activiștii civici au expediat către Agenția Națională pentru Sănătatea Publică 56 de petiții în care au reclamat peste 330 de gherete în care se comercializau produse din tutun în mun.Chișinău.
Totodată, au fost expediate petiții privind gheretele și din alte orașe precum: Cahul 17 gherete, Hîncești 10 gherete, Strășeni 4 gherete, Ialoveni 3 gherete.
Peste 90% din gherete aparțin la 7 agenți economici: Moldpresa Grup, Cebacot, AKM Veteran, Leoval Grup, Milla, Corelprint și Business Market.
În Chișinău doar 4% din gherete amplasate în Chișinău respectă distanța de 200m de la instituțiile medico-sanitare și cele de învățământ.
Petițiile au fost expediate și către Inspectoratele de Poliție a sectoarelor, Primărie și Agenția Națională pentru Sănătatea Publică. Toate aceste trei instituții publice dețin dreptul de a aplica sancțiuni pentru vânzarea ilegală, conform codului contravențional.
„Noi am observat că aceste instituții nu conlucrează între ele pentru a soluționa problema gheretelor, ci mai degrabă tind să atribuie responsabilitatea altei instituții”, se menționează în comunicatul emis de activistul civic, Rodion Gavriloi.
„La întâlnirea cu medicii-inspectori și cu unii polițiști am auzit fraza: „Noi avem familie, copii și nu vrem să avem probleme”. Respectiv, motivația scăzută a agenților constatatori este cauzată de frica față de acești giganți de tutun, care încalcă legea deja a treia lună”, Rodion Gavriloi.
Scopul acțiunilor este de a diminua accesibilitatea produselor din tutun. În anul 2003, Republica Moldova a semnat Convenţia-cadru a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind controlul tutunului, iar în 2007 a ratificat-o. Această convenție pune baza legislației naționale privind controlul tutunului.
Una din măsurile aplicate este scăderea accesibilității, adică produsele din tutun să nu se vândă la orice pas, ci doar în magazine mai mari, unde cumpărătorul poate fi identificat și la necesitate pot fi solicitate actele care confirmă majoratul cumpărătorului.
„Există probabilitatea că prin aceste acțiuni, unitățile comerciale, inclusiv acolo unde se vinde presa, se vor închide din cauza scăderii rentabilității, iar circa opt sute de oameni vor rămâne fără loc de muncă. Însă locurile de muncă nu pot fi făcute din contul sănătății publice. Iar agenții economici aveau posibilitatea de a-și schimba genul de activitate sau cel puțin a anunța angajații săi despre imposibilitatea vânzării produselor din tutun după 01.01.2019.
Dar și aceste locuri de muncă nu sunt asigurate cu un minim necesar: veceu și apă.
„Când vreau la veceu, merg în clădirile din apropiere. Mă strădui să beau mai puțină apă, ca să nu fac vizite frecvente la toaletă”, spune vânzătoarea Natalia.
„Când vrem la toaletă, fie mergem în magazine, fie la toaletă publică. Sigur că e greu, că nu prea sunt condiții. Ne străduim să ieșim mai rar, că pierdem și clienții. Consumăm mai puțină apă și mâncare”, se menționează în comunicat.
Activiștii civici, Rodion Gavriloi și Ion Andronache fac apel către Instituțiile de stat, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Agenția Națională pentru Sănătatea Publică, Primăria și Poliția ca să conlucreze între ele spre a aplica Legea privind controlul tutunului.
