Explozia de lumină, caldură, amestecul de parfumuri şi culori, miracolul învierii naturii se reflectă prin adaptarea propriului organism la aceste condiţii.

Această adaptare are loc cu atât mai rapid în beneficiul nostru, cu cât suntem mai bine informaţi şi reuşim să aplicăm câteva noţiuni simple, la îndemână, pentru ca trecerea de la anotimpul rece la cel cald să nu ne dăuneze în vreun fel, ba dimpotrivă, să ne ajute.

Unul dintre elementele care ne ajută la adaptare este alimentaţia.

Primăvara vine în întâmpinare cu fructele şi legumele de sezon care sunt înarmate cu un arsenal impresionant de vitamine, oligoelemente şi o serie întreagă de principii nutritive cu rol ţintit de fortificare, de creştere a rezistenţei organismului.

Răspunsul la întrebarea „Cum şi ce mâncăm în acest sezon? se află în jurul nostru.

Dacă ne oprim şi analizăm calităţile nutritive ale fructelor şi legumelor de sezon vom rămâne impresionaţi de proprietăţile lor nutritive, dar şi terapeutice şi adaptative la noile condiţii.

O primă indicaţie ar fi să folosim cât putem verdeţurile care cresc spontan imediat de cum dă căldura – urzica, bănuţeii, leurda.

Ele sunt alimente-medicament, folosite în preparate culinare, dar şi sub forme farmaceutice cu indicaţii pentru diferite afecţiuni.

În acest caz, avem certitudinea, în primul rând, că nu sunt modificate genetic şi nu s-au folosit nici îngrăşăminte.

Toate aceste ierburi de primăvară au pe lângă rol vitaminizant, un rol depurativ, de detoxifiere, de drenare a căilor biliare şi urinare, de curăţare a pereţilor vaselor sangvine, chiar rol antiinfecţios.

De proprietăţile lor pot profita pacienţii cu afecţiuni hepatice, renale, cu dislipidemii, cu afecţiuni cardiovasculare, afecţiuni reumatice, afecţiuni respiratorii de tip bronşite, astm bronșic, pacienţii cu diferite alergii, chiar şi cei cu alergii de primăvară, pentru că este întărită imunitatea.

Au şi un puternic rol antidepresiv, ajutând să trecem mai repede peste aşa-zisa astenie de primavară, care este de fapt reacţia adaptativă a sistemului nervos şi a organismului în ansamblu la schimbarea de anotimp.

Verdețurile ca mărarul sau pătrunjelul sunt o sursă importantă de vitamina C. 100 grame mărar conţin 100 mg vitamina C, iar 100 grame pătrunjel conţin 100 mg vitamina C, necesarul zilnic fiind de 40 mg.

Au rol în reglarea funcţiilor glandelor tiroidă şi suprarenale, în cataractă sau retinopatii degenerative, având un puternic rol antioxidant.

Aceleaşi proprietăţi benefice le au şi alte verdeţuri cum ar fi spanacul, o relativ importantă sursa de fier şi oligoelemente, sau salata de sezon.

Urmează toate celelalte legume aflate în faza de creştere şi dezvoltare, neajunse la maturitate, care sunt mult mai bogate în nutrienţi decât legumele mature.

La fel şi fructele primăverii sunt o sursă importantă de săruri minerale, cu rol în afecţiunile cardiovasculare, osteoporoză şi glucide permise pacienţilor cu diabet zaharat.

Dar pe lângă legume, lactatele şi ouăle sunt calitativ superioare primăvara, animalele hrănindu-se cu verdeţurile naturii.

De asemenea, carnea de peşte este indicată în acest sezon, pentru că este săracă în colesterol.

În general, sunt suficiente 150 – 200 grame de carne de pește ca sursă de proteină de origine animală. Cam 750-1.000 grame legume şi fructe ar fi bine de consumat pe zi, sub diferite forme.

De preferat forma crudă, dar pentru cei cu ulcer gastro-duodenal, gastrite, colite, diferite afecţiuni gastrointestinale se pot consuma sub formă fiartă, coaptă, iar fructele sub formă de compot, sau în prăjituri.

---