Această reformă constituţională, dorită de preşedintele Andres Manuel Lopez Obrador, a fost aprobată de Congresul federal cu 463 de voturi pentru şi unul împotrivă. Măsura a fost deja votată de Senat în unanimitate săptămâna trecută.
Pentru a intra în vigoare, proiectul mai trebuie acum ratificat de majoritatea consiliilor locale din cele 32 de state care compun Mexicul. Consiliile sunt în mare măsură controlate de partidului Morena al lui Lopez Obrador.
Crearea acestei forţe armate se înscrie într-o nouă strategie concepută de Lopez Obrador pentru a reduce violenţele din Mexic, unde 33.341 de omoruri au fost înregistrate în 2018, un record de când aceste statistici au început a fi realizate în 1997.
Proiectul iniţial, care prevedea plasarea Gărzii Naţionale sub controlul Ministerului Apărării, a fost totuşi modificat de Senat după critici puternice privind o posibilă militarizare a ţării. Noua forţă va depinde în cele din urmă de Secretariatul pentru Securitate.
Numărul omorurilor în Mexic a crescut considerabil de la sfârşitul lui 2006, dată la care guvernul preşedintelui Felipe Calderon (2006-2012) a lansat o ofensivă militară controversată împotriva crimei organizate.
În cursul mandatului succesorului lui Lopez Obrador, Enrique Pena Nieto (2012-2018), numărul acestor crime a crescut în permanenţă.
În opinia unor experţi, această escaladare e violenţelor nu este cauzată doar de luptele între cartelurile drogurilor, dar şi de disfuncţionalităţile serviciilor de securitate.
AGERPRES
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
