Presiuni concertate asupra liderilor ACUM de a accepta o coabitare de conjunctură cu PSRM

Scrutinul, în urma căruia au intrat în Parlament patru formațiuni politice și trei candidați independenți încă nu a fost validat, instanțele sunt pline cu contestații, iar un grup format din lideri de opinie încearcă să impună o colaborare de conjunctură, pe termen scurt, între blocul pro-european ACUM și PSRM-ul pro-rus al lui Igor Dodon, cu scopul, - spun ei - demontării sistemului oligarhic subordonat PDM și provocării ulterioare a alegerilor anticipate. Concomitent, liderii de opinie, care împărtășesc ideea unei colaborări între ACUM și PSRM, încearcă, în polemici publice, să „taie” din meritele liderilor blocului ACUM, Maia Sandu și Andrei Năstase, în ceea ce privește rezultatul obținut la alegeri.

Sinucidere politică

O atare combinație înseamnă „sinucidere politică” pentru ACUM, consideră publicistul Vitalie Ciobanu. Potrivit lui, „socialiștii sunt la fel de putrezi și șantajabili ca democrații. În plus, PSRM este ghidat „prin telecomandă” de la Kremlin. „Frumos” ar mai arăta o alianță a blocului ACUM cu cei care vor federalizarea Moldovei. Să-ți îngropi toate sacrificiile de până acum de dragul unei alianțe care se va sparge la prima cotitură - vei fi și perdant politic, și trădător în ochii oamenilor care și-au pus speranțe în tine!”, a comentat Ciobanu.

Merită atenție, în context, la semnalele promotorilor mesajelor PDM. Aceștia încearcă să acrediteze ideea că „alegerile anticipate ar fi nefaste pentru Moldova” și că de această situație vor profita „forțele ostile”. Potrivit lor, România și SUA ar trebui să fie „mediatorii discuțiilor dintre forțele pro-europene - de opoziție și de la guvernare - în vederea unei reconcilieri sub anumite reguli de joc”. Iar dacă acest lucru nu va fi posibil, aceștia propun încropirea unei majorități în jurul PDM (așa cum s-a întâmplat în 2016) din ceea ce ei numesc „patrioți din blocul ACUM și din PSRM care să plece din aceste formațiuni, nefiind de acord cu politicile lor de „putinizare” a Republicii Moldova”.

ACUM, în opoziție dură

Cei doi lideri ai blocului ACUM par mai degrabă dispuși să meargă în opoziție dură față de regimul controlat de Plahotniuc și Dodon. După apariția ideii de coabitare politică temporară a blocului ACUM cu PSRM „pentru scoaterea instituțiilor statului din captivitate și anularea sistemului electoral mixt” (propus de PSRM și votat împreună cu PDM+PPEM în 2017 – n.n.), cei doi lideri pro-europeni, Maia Sandu și Andrei Năstase, au reiterat că nu vor exista niciun fel de negocieri sau înțelegeri nici cu PDM, nici cu PSRM, nici cu partidul „Șor”. „Nu negociem cu hoții și criminalii!”, au reiterat cei doi opozanți. „În viitorul Parlament deputații blocului ACUM vor propune legi care să elibereze instituțiile statului din captivitate, inclusiv vom cere declararea situației excepționale în sistemul organelor de drept, prin care se va recunoaște captivitatea judecătorilor și procurorilor, a tuturor organelor de drept și necesitatea eliberării acestor instituții prin măsuri extraordinare”, a menționat Maia Sandu.

„Foarte bine!”– spun liderii de opinie susținători ai ideii de coabitare neoficială a celor din ACUM cu PSRM, - „puneți aceste condiții (vizând justiția) pe hârtie și transmiteți-le PSRM”, insistă aceștia, încercând să determine un dialog „cu hârtii scrise” dintre cele două forțe politice antagoniste. „Oamenii au votat ca cei din ACUM să schimbe puterea nu să se cocoțeze în jilțuri parlamentare în calitate de 'opozitie combativă', care nu poate combate nimic”, este opinia lui Alexei Tulbure, unui dintre liderii de opinie care susține ideea unei cooperări a blocului ACUM cu PSRM.

Pe de altă parte, Andrei Năstase reiterează că nu se va „așeza niciodată la masa de negocieri cu un criminal care a capturat instituțiile statului” și a precizat că nu crede că Occidentul sau UE vor îndrăzni să-i ceară să negocieze cu Plahotniuc sau cu Șor. De asemenea, el a exclus orice posibilitate de coalizare cu PSRM, amintind că PPDA și PAS au semnat, în ajunul alegerilor, un angajament care prevedea că o alianță cu partidele „antieuropene și oligarhice” este exclusă.

Dodon vrea „coaliție în interes național”, numai nu cu Șor

La rândul său, președintele Igor Dodon, liderul de facto al PSRM, a avertizat că va respinge un candidat la funcția de premier înaintat de „o majoritate de transfugi”, iar dacă se va încerca din nou suspendarea sa, pentru a-l sări cu această procedură, va chema oamenii în stradă. În opinia sa, trei formațiuni care au intrat în Parlament ca urmare a alegerilor de duminică - Partidul Socialiștilor, Partidul Democrat și blocul „ACUM” (fără partidul „Șor” – n.n.) ar trebui să lase la o parte retorica electorală și să formeze „o coaliţie în interes naţional”. Potrivit lui, „o majoritate nelegitimă, creată prin trecerea deputaților de la o fracțiune la alta - o majoritatea de transfugi este inacceptabilă” și a anunțat că dacă se va ajunge la aceasta, el va prefera alegerile parlamentare anticipate. Dodon a recunoscut, în cadrul unei emisiuni televizate, că PSRM a mizat că va obține majoritatea la alegerile din 24 februarie. De asemenea, el a spus că îi va sfătui pe socialiști „să nu facă nici o coaliție cu partidul Șor, deoarece nu poate exista nici un fel de cooperare între PSRM și Șor”.

Partenerul devorator caută o nouă victimă

Deocamdată, doar Partidul Democrat s-a declarat deschis pentru negocieri cu toate formațiunile care au acces în Parlament. „Noi avem răbdare. Ca de obicei. Totul se poate rezolva la masa de discuții - atunci când se dorește. Pe asta mizăm”, a spus vicepreședintele PDM, Vladimir Cebotari. El a precizat că PDM este gata să împartă responsabilitatea guvernării cu toți cei „care vor și pot să-și asume responsabilități și să le realizeze pentru binele oamenilor”.

Până acum, toate partidele care au acceptat cooperarea cu PDM au eșuat politic. Unii foști parteneri politici ai PDM s-au pomenit cu dosare penale, iar unul (Vlad Filat, liderul PLDM) a ajuns la pușcărie.

SUA îndeamnă liderii „să formeze rapid” un nou guvern

La două zile după prezentarea concluziilor preliminare ale Misiunii OSCE/ODIHR de observare a alegerilor din Republica Moldova, Departamentul de Stat al SUA a difuzat un comunicat în care „îndeamnă liderii Republicii Moldova să formeze rapid un nou guvern care să respecte voința alegătorilor moldoveni și să servească poporul moldovenesc prin combaterea corupției, promovarea reformelor judiciare și asigurarea progresului Republicii Moldova în ceea ce privește traiectoria sa democratică”. SUA împărtășesc preocupările observatorilor OSCE în privința scrutinului, inclusiv în ceea ce privește acuzațiile de mituire a alegătorilor și de utilizare necorespunzătoare a resurselor administrative și cer autorităților moldovene să investigheze aceste cazuri.

Se pregătesc să guverneze prin interimat

Pe de altă parte, democratul Sergiu Sîrbu (deputat în Parlamentul care și-a epuizat mandatul) a depus joi o sesizare la Curtea Constituţională prin care cere ca împuternicirile Parlamentului să fie transferate Guvernului în caz de blocare a activităţii parlamentare. Mai exact, Sîrbu a cerut interpretarea a patru articole din Legea Supremă. PDM cere Curții să spună dacă este admisibilă perpetuarea unui blocaj parlamentar instituțional și vid de putere de lungă durată în cazul demisiei Guvernului, imposibilității formării unei majorități parlamentare sau a guvernului, care ar duce la alegeri anticipate. De asemenea, PDM solicită ca Înalta Curte să interpreteze oficial dacă este obligatoriu ca un guvern în exercițiu să întreprindă toate măsurile necesare pentru a asigura continuitatea puterii în cazul unui blocaj parlamentar instituțional. Democratul mai întreabă Curtea Constituțională dacă poate Guvernul în exercițiu, în cazul instituirii vidului de putere, să emită acte normative, inclusiv în domeniul de reglementare al legilor pentru a asigura continuitatea puterii.

Conform legislației moldovenești, Curtea Constituțională este obligată să valideze sau să invalideze alegerile din 24 februarie până la mijlocul lunii martie. În cazul recunoașterii rezultatelor alegerilor privind cel puțin două treimi din mandatele de deputat, președintele Republicii Moldova este obligat să convoace prima ședință a parlamentului de legislatură nouă nu mai târziu de 30 de zile de la data desfășurării scrutinului, adică până la 26 martie.

Deutsche Welle