Datele, potrivit surselor europene, arată că cei trei candidaţi au primit votul în comisia CONT după cum urmează:

Laura Codruţa Kovesi - 12 voturi

Francois Bohnert (Franţa) - 11 voturi

Andres Ritter (Germania) - 1 vot

Votul este unul consultativ.

Comisia LIBE urmează să dea miercuri un vot, la ora 12.00, ora României.

Parlamentul European şi Consiliul UE vor numi de comun acord procurorul-şef european, iar Conferinţa Preşedinţilor ar urma să fie informată despre rezultatul audierii înainte de viitoarea sa reuniune de la 7 martie 2019.

(21:00) Declarațiile fostei șefe DNA:

- Vă mulțumesc pentru această invitație. Am fost procuror de peste 23 de ani, deci jumătate din viața mea am fost procuror. Treaba mea este să fac ca justiția să funcționeze când este încălcat dreptul penal. Am deținut cele mai înalte poziții în România, procurorul general al României timp de 6 ani, și șefa DNA timp de 5 ani.

- Crearea unui Parchet European este o mare oportunitate. Aș fi onorată să pot participa. Aș fi onorată să continui munca atâtor oameni, politicieni, procurori, cei care funcționează în România, cei care au făcut dintr-o idee o instituție reală.

- Avem nevoie de eforturi pentru ca acesta să fie eficient. Viziunea mea despre EPPO: trebuie să protejeze interesele financiare și să recupereze daunele, iar pentru asta trebuie creată infrastructura umană și financiară, create regulamentele interne. Pentru ca Parchetul să funcționeze eficient, trebuie să definim obiecte, să partajăm informații și creeăm acorduri de cooperare cu state neparticipante și terțe.

- Am experiență îndelungată în coordonarea unor instituții mari, sunt obișnuită să lucrez în situații de stres și de presiune politică.

- În fața Justiției, trebuie să aplicăm legea.

- Știu că ați fost expuși la informații negative despre mine. Nu am nimic de ascuns, vă stau la dispoziție pentru a răspunde la toate întrebările dvs

Întrebare: Curajul dvs în lupa împotriva corupției a inspirat multă lume în România, dar și în lume. Puteți să ne spuneți care a fost experiența dvs în cele mai mediatizate cazuri?

Laura Kovesi: Aproape toate cazurile suscitau interes din perspectiva persoanelor care erau investigate, pentru că competența DNA viza fapte de corupție la nivel înalt. Cu siguranță, toți cetățniei doreau să afle pentru ce fapte erau cercetați.

Întrebare: Explicați-ne cum îndepliniți condițiile pentru a ocupa această funcție

Laura Kovesi: Am citit cu atenție legea și vă asigur că îndeplinesc toate condițiile. Articolul 54 din Legea 303 din 2014, care reglementează condițiile pe care un procuror trebuie să le îndeplinească, spune următoarele: să deții o vechime de 15 ani, dețin această vechime, să nu fii colaborat cu securitatea, ceea ce nu s-a întâmplat, și să fii avut calificativul foarte bine la ultimele evaluări profesionale.

Întrebare a unei reprezentante a Partidului Verzilor: Sunt mândră că doamna Kovesi se află aici azi, în ciuda groaznicei campanii pe care propriul Guvernul a lansat-o împotriva ei. Noi nu credem ce se spune. Aș vrea să vă întreb ce măsuri ar lua pentru a de asigura că sunt respectate drepturile fundamentale ale posibililor suspecți.

Laura Kovesi: Unul dintre principiile fundamentale de funcționare a EPPO este acela privind respectarea drepturilor fundamentale. Cu siguranță va fi o prioritate pentru toți cei care vor acționa în structura EPPO. În România, au fost multe situații când, constatând că procurori din subordinea mea au emis acte nelegale, atunci am verificat și m-am asigurat că au fost luate măsuri.

În România, activitatea procurilor este sub autorittate judecătorilor. În activitatea mea, am analizat hotărârile judecătorești, și acestea au fost ulterior diseminate în interiorul structurii, pentru a evita ca ele să se repete.

Cătălin Ivan: Discutăm de valori importante precum independența justiției, tolență zero față de corupție, liberatatea presei. De asemenea, Consiliul Europei a spus că serviciile secrete de informații nu trebuie să facă din actul de urmărire penală.

Prima întrebare este dacă este adevărat că CSM a constatat că DNA a influențat instanța într-un proces care vă viza direct.

Laura Kovesi: Am avut un proces vizând niște afirmații mincinoase în care s-au făcut într-o emisiune TV. A durat 4 ani și s-a decis, printr-o decizie definitivă, că acele afirmații au fost mincinoase. Au fost implicați mulți judecători în acest proces, dar eu pot să vă asigur că nu am făcut niciun act pentru a influența deciziile. Dacă CSM a constatat că a fost influențat un judecător, există un raport în acest sens, judecătorii au spus că nu au fost influențați de mine, acel raport a fost atacat la ICCJ.

Maria Grapini: În ce mod ați promova rolul proactiv al procurorilor delegați? Ca să nu spun că ați mințit, CSM v-a contrazis azi. Ați fost pusă sub acuzație?

Laura Kovesi: Rolul procurorilor delegați va fi în concordanță cu normele interne. În ce privește gradul profesional, nu știu ce a făcut CSM, dar condiția prevăzută de lege nu are de-a face cu gradul profesional, ca dovadă am fost numită șef DNA. În ce privește revocarea din funcție, a venit ca urmare a deciziei CCR în care eu nu am fost parte din proces. CCR a judecat un conflict constituțional între președintele Klaus Iohannis și ministrul Justiției, în care eu nu am avut posibilitatea de a mă apăra. Nu am fost citată, nu am avut posibilitatea de a face recurs. Din acest motiv, am trimis o plângere la Curtea Europeană a drepturilor omului, care a trecut de primul filtru.

Monica Macovei: Am vrea să ne vorbiți despre experiența dvs despre cazurile de mare corupție. Efectiv practica dvs la presiunile politice, pentru că știm că în România sunt presiuni politice.

Și a doua întrebare: Frauda cu fonduri europene se produce în principal în Europa de Est. Aici vorbim de corupție sistemică și de influențarea politicului în justiție.

Laura Kovesi: În ceea ce privește dosarul penal, sunt nevinovată, este vorba despre niște acuzații care vizează extrădarea unei persoane dintr-o altă țară.

Pot să vă spun că în fiecare an DNA a trimis în jur de 1000 de inculpați spre judecată, iar dintre acestea au fost condamnate în jur de 900 de persoane. Au fost peste 60 de înalți oficiali. În ceea ce privește presiunile politice, am spus că atunci când un politician mă va suna să intervin într-un dosar, voi face public acest lucru, dar asta nu s-a întâmplat. Au fost investigate persoane care au deținut funcții importante, au fost presiuni externe instituției, dar le-am făcut față.

În ceea ce privește fraudele europene, DNA a investigat peste 2000 de dosare, în timp ce OLAF a deschis 200 de cazuri în fiecare an. Poate nu este o comparație potrivită, dar vreau să arăt că suntem familiarizați cu tipologia faptelor.

Europarlamentarul spaniol Ines Ayala Sender - Grupul Socialiştilor şi Democraţilor a întrebat-o pe Kovesi în legătură cu medalia primită în 2017 de la o fundaţie de partid, ACSU, a invocat presiunile existente asupra justiţiei în Spania şi a vrut să afle cum îşi va apăra independenţa faţă de ingerinţe politice în această situaţie. Ea i-a solicitat lui Kovesi să răspundă în limba engleză.

Răspuns Laura Kovesi: Întotdeauna am fost independentă. Am respectat întotdeauna legea. Am anchetat persoane bogate, cu poziţii importante, însă pentru că am fost independenţi întotdeauna am dus la bun sfârşit aceste cazuri.

Kovesi a precizat că ştie şi limba engleză, şi limba franceză, dar că este emoţionată, pentru că este o zi importantă pentru e şi colegii ei.

Kovesi a fost apaudată la finalul declaraţiei.

Întrebare: Considerați că prerogativele Parchetului European sunt suficiente?

Laura Kovesi: Decizia de a extinde competența EPPO trebuie să aparțină legislatorilor. Dacă ne referim la un act de fraudă cu fonduri europene care are ca scop finanțarea terorismului, atunci da, trebuie extinse compentențele. Ceea ce voi face dacă voi obține această funcție este să analizez fenomenul infracțional și să vedem în ce proporție există o legătură între fraudele cu fonduri și terorimsul sau crima organizată. Atunci vom trimite opiniile noastre către legislatori. Ca procurori noi nu facem legi, putem să facem analize, să ne expunem opinii.

Întrebare: Nu răspundem la aceste campanii de denigrare, știm că sunteți o persoană foarte curajoasă. Întrebarea este, știți că lucrăm la un text cu privire la avertizorii de integritate. Aceștia au un rol important. Credeți că avertizorii ar trebui să beneficieze de protecția Parchetului European?

Laura Kovesi: Sunt foarte familiarizată cu instituția avertizorului de integritate. Este o instituție care în România funcționează. Desigur, decizia aparține colegislatorilor. Eu ca procuror pot spune ce ar fi util. În România există o legislație specială, funcționează, la DNA am lucrat cu avertizori de integritate.

Candidatul francez la şefia EPPO, Jean-Francois Bohnert: Parchet European are nevoie în primul rând de credibilitate

Jean-Francois Bohnert a declarat că vede această funcţie drept una de ″magistrat, tehnician al parchetului″⁣ , dar care presupune totodată capacităţi de coordonare şi ″⁣o anumită sensibilitate diplomatică″⁣.

″Funcţia prevăzută în regulamentul EPPO presupune colaborarea cu toate celelalte instituţii, din toate statele participante sau neparticipante, deci nu este un rol sau două, ci mult mai multe. Aşadar, să fii tehnician este necesar, dar nu suficient″⁣, a spus Bohnert.

Întrebat dacă doreşte să aibă protocoale cu serviciile de informaţii din state membre pentru a primi informaţii din partea acestora pentru a-l ajuta în anchete, Bohnert a dat asigurări că pentru el ″serviciile secrete nu sunt un interlocutor privilegiat″⁣.

″Este interesantă întrebarea, vedem din ce în ce mai mult aşa-numitele intelligence, dar pentru mine serviciile secrete nu sunt un interlocutor privilegiat. Eu sunt procuror francez, sunt obişnuit să lucrez cu servicii care aduc probe materiale judiciare şi, în calitate de şef al Parchetului European, ar trebui să fac acelaşi lucru″⁣, a spus el.

Întrebat cum ar putea acţiona în cazul statelor unde independenţa justiţiei nu este garantată, Bohnert a menţionat că ″dacă apar probleme legate de independenţă sau dacă un stat membru nu cooperează corespunzător există consecinţe″⁣. ″Dacă voi fi numit procuror-şef al EPPO, pe baza răspunderii mele în faţa dvs, voi putea arăta cu degetul un stat membru sau altul″⁣, a precizat magistratul francez.

Jean Francois Bohnert a subliniat în prezentarea sa că noul parchet european are nevoie în primul rând de credibilitate şi totodată trebuie să convingă nu doar cele 23 de state participante să conlucreze cu această instituţie şi să-şi pună la dispoziţia sa competenţele, dar şi celelalte state neparticipante să o sprijine ori de câte ori va fi nevoie.

Candidatul german la şefia Parchetului European: Am toată admiraţia pentru curajul şi implicarea Laurei Codruţa Kovesi

Primul dintre cei trei candidaţi audiat, germanul Andres Ritter, a fost întrebat de mai mulţi dintre eurodeputaţi, printre care şi Monica Macovei, despre experienţa sa în cazurile de fraudă cu bani europeni, precum şi despre experienţa sa internaţională sau dacă s-a confruntat cu presiuni politice în timpul carierei sale.

Ritter a răspuns că în ultimii 14 ani a avut funcţii de conducere în diverse Parchete, printre care cel din oraşul Rostock (unde a coordonat 127 de persoane), şi că în această calitate a învăţat cât de mult contează să preţuieşti munca oamenilor cu care lucrezi.

Candidatul german la şefia Parchetului European şi-a exprimat “admiraţia pentru curajul şi implicarea” Laurei Codruţa Kovesi: “Este o onoare că aparţin acestui cerc de candidaţi şi că sunt pe aceeaşi listă cu doamna Kovesi”, a spus Andrei Ritter, răspunzând unei întrebări a unui eurodeputat despre potenţiale presiuni politice.

În urma audierii, cele două comisii vor propune prin vot viitorul șef al parchetului european, instituția care va investiga fraudele cu fonduri europene și cele cu TVA, iar plenul Parlamentului European va lua decizia finală.

Pentru funcția de șef al viitorului Parchet European au fost admiși, de o comisie independența formată din 12 specialiști europeni, 3 magistrați, între care și Laura Codruța Kovesi.

Primul vot al ambasadorilor la Uniunea European l-a plasat în fruntea clasamentului pe candidatul francez, în timp ce fosta șefa a DNA și magistratul neamț au fost plasați pe 2, cu egalitate de puncte. Specialiștii susțin că este posibil să se ajungă la negocieri politice între Parlamentul european și Consiliul europei, în cazul in care sunt preferați doi candidați. Parchetul European ar urmă să fie operativ din 2020, iar mandatul șefului este de 7 ani.

Bohnert a avut 50 de voturi, iar Kovesi și Ritter - 29 de voturi.

Ambasadorul României ar fi votat pentru candidatul francez, ca urmare a mandatului dat de Guvernul României, potrivit unor surse europene.

Pe de altă parte, cel mai mare grup politic din Parlamentul European, cel al popularilor, a anunţat că o susține pe Kovesi pentru funcția de procuror-șef european. PPE are 217 europarlamentari dintre totalul de 751.

Ministrul Justiţiei din Austria, Josef Moser, a anunţat şi el că ţara sa va vota pentru Laura Codruta Kovesi. De asemenea, Președintele Comisiei Afaceri europene din Parlamentul german, Gunther Krichbaum, a declarat că Germania și Franța și-ar putea retrage candidații pentru a o sprijini.

(19:50) Kovesi, în Parlamentul European: Datoria noastră este să respectăm legea în mod egal. Nu am nimic de ascuns

(16:30) Laura Codruţa Kovesi este audiată în Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne a Parlamentului European. Îşi susţine candidatura pentru postul de procuror-şef al parchetului european, alături de ceilalţi doi procurori - unul din Franţa şi unul din Germania - intraţi în cursă.

Fiecare dintre candidați îşi prezintă proiectul de management şi răspunde întrebărilor adresate de membrii comisiei.

După prima rundă de vot, pe primul loc s-a clasat candidatul din Franţa, în timp ce Laura Codruţa Kovesi a fost pe locul doi, la egalitate cu procurorul din Germania, transmite digi24.ro.

---