O poziție asemănătoare am auzit-o și din gura unor analiști. În special cei aflați departe de Moldova, care spuneau că blocul „ACUM” trebuie să „se pregătească de alegerile de peste 4 ani”.

Eu nu pot să-mi explic astfel de poziții. Mai ales venite la nici 24 de ore de cel mai negru scrutin din istoria Republicii Moldova, în care încălcările au fost atât de grosolane că până și observatorii internaționali, după ce au trecut în revistă câteva dintre abateri, atunci când au fost întrebați dacă pot fi considerate legitime alegerile, au răspuns scurt: „Legitimacy is not our business” (legitimitatea nu ține de competența noastră).

Așa cum nu cred că pot să și le explice nici cei aproape 400 de mii de oameni care au votat cu blocul în cadrul acestor alegeri.

Ce va fi cu Moldova lui Plahotniuc în 2023?

Dar hai să facem un mic exercițiu de imaginație și să încercăm să vedem cam cum va arăta Moldova lui Plahotniuc după „patru ani de guvernare responsabilă” provocată de opoziția celor de la „ACUM”.

Noi vedem astăzi, am văzut cel mai bine la 24 februarie, cum arată Moldova după 3 ani de guvernare absolută a PD. Am avut cel puțin 17 circumscripții unde votul politic și democrația electorală pur și simplu nu a existat.

La Nisporeni, după 3 ani în care s-a pregătit terenul cu concerte, hramuri cu „totul pe degeaba”, asistență socială redirecționată strict politic, amenințări, șantaj, mită, pomeni electorale și intimidări, am avut o zi alegerilor în care fiecare cetățean trecea prin trei filtre, ultimul format chiar din primarul localității, până la a intra în secția de votare.

În special în raioanele din nord și sud, dar chiar și în centru, partidele pentru care moldovenii votau deja istoric, fie ele de centru sau dreapta, au fost depășite de PD, în special în circumscripții. În satele mici, acolo unde este mult mai ușor să pui în aplicare instrumentarul unei dictaturi în devenire, PD a luat peste 50% din voturi.

Situația a fost salvată doar de Chișinău, diaspora și orașele mai mari din sud și centru, acolo unde voturile au mers către „ACUM”. Însă care este siguranța că după 4 ani de guvernare tip Lukașenko, pe care noi o vedem puternic înrădăcinată în Moldova și deja aplicată perfect la Nisporeni, nu vor mai pleca vreo câteva zeci de mii de tineri, iar dictatura nu va fi desăvârșită la nivel național?

Noi vedem deja două orașe, care se numărau până recent printre etaloane ale democrației și rezistenței naționale, Orhei și Nisporeni, unde democrație electorală nu mai există.

În 3 ani de guvernare totală a lui Plahotniuc, Moldova a devenit oficial stat nedemocratic, cu un regim hibrid de guvernare. A pierdut 15 locuri în clasamentul global al corupției și a devenit, în premieră, al treilea cel mai corupt stat din Europa, depășind la acest capitol chiar și Belarusul. La libertatea presei am căzut aproape 30 de poziții și am ajuns pe locul 6 în topul țărilor cu cea mai puțină independență în justiție. Iar eu citez aici doar din topuri prestigioase internaționale.

Poate avea cineva vreo îndoială că după ce votul mixt l-a propulsat la 30 de mandate controlate direct și la 40 cel puțin neoficial, Plahotniuc nu va schimba din nou sistemul electoral, la unul total uninominal?

Că dacă nu vom avea, hai nu chiar 101 Nisporeniuri, pentru că poate vor mai fi păstrate mici oaze prin centru, atunci măcar 80 sau 90?

Și chiar cred cei de la „ACUM”, mă refer la cei responsabili și serioși, că după 4 ani de guvernare cu Plahotniuc și Shor în frunte, chiar vor mai avea ei o fracțiune din 26 de deputați? Tare, tare mă îndoiesc.

Ce e de făcut?

De astfel de abordări, gen „opoziție” pentru „guvernare responsabilă” a lui Plahotniuc trebuie de scăpat cât mai curând. Dacă te duci cu o astfel de mentalitate de ratat în fața micului dictator în devenire, cu siguranță nu ai absolut nicio șansă.

În fond, PD-ul, la nivel oficial are doar 30 de mandate. Chiar și cu cele 10 de la Shor și „independenți”, e departe de majoritate. De ce până la primele ședințe ale Parlamentului, în loc de a te pregăti de „opoziție” pentru „guvernare responsabilă”, să nu vii cu câteva proiecte pe care să le prezinți celor cel puțin 61 de deputați care deocamdată nu sunt ai lui Plahotniuc, în încercarea de a schimba ceva?

Un proiect de reformare a CEC, spre exemplu, de curățare a acelei instituții de sculele docile ale guvernării. Să prezinți acel plan de „salvare a justiției” cu care ai mers în campania electorală, de creare a DNA, de reformare a Curții Constituționale, a Procuraturii, a CCA, care recent a devenit deja CA…

Să încerci să eliberezi aceste instituții vitale măcar în vederea alegerilor locale pe care le vom avea în acest an, dacă nu chiar a unor anticipate. Să le pui în fața parlamentarilor și să ceri susținere pentru ele.

Să te bați acolo, în Parlament, pentru scoaterea din captivitate a acestui stat. Și s-o faci până la crearea de alianțe, la votarea de guverne și la asumarea statului de „opoziție”.

Asta dacă deja v-ați grăbit, unii dintre voi, să recunoașteți legitimitatea acestor alegeri, fără ca măcar să fie recunoscute mandatele de deputați, în special a unor câștigători de circumscripții.

Alex Cozer/cotidianul.md