Cum văd alegătorii portretele politicienilor afişate la întâlnirile electorale
Ca să fie informaţi, oamenii trebuie în primul rând să-şi dorească acest lucru – a fost principala concluzie la care au ajuns participanţii clubului de discuţii cu tematica „Electorala 2019 – alegem informat!”, organizat de Ziarul de Gardă pe 15 februarie, curent. „Eu citesc Ziarul de Gardă şi mă duc la un vecin, la altul şi îi îndemn şi pe ei să citească, dar ei nu vor, alţii nici nu ştiu alfabetul”, susţine Vladimir Beleaev, din Vadul lui Vodă. Însă chiar şi acei care zilnic urmăresc buletinele de ştiri, citesc ziare locale şi naţionale, încă mai au întrebări despre cum se va desfăşura scrutinul electoral din 24 februarie. Cei prezenţi la discuţie, cetăţeni din diferite zone ale R. Moldova, au povestit despre cum reprezentanţi ai partidelor politice încearcă în ajun de alegeri să-i influenţeze să ia o decizie în favoarea unui partid sau altul.
După ce, la începutul lunii februarie, echipa ZdG împreună cu experta Promo-LEX, Mihaela Duca, a mers la Horeşti, raionul Ialoveni, pentru a descifra semnele de întrebare pe care le au cetăţenii în legătură cu scrutinul parlamentar şi cu problemele care rămân valabile şi după alegeri, am decis să organizăm un nou club de discuţii, de această dată în incinta redacţiei ZdG. Ne-au onorat cu prezenţa cititori ai ZdG din Chişinău, de la Vadul lui Vodă, dar şi mai mulţi cititori din s. Abaclia, raionul Basarabeasca, de la Soroca, Cimişlia, Sângera şi din raionul Teleneşti. Prezent la eveniment a fost şi expertul Promo-Lex Igor Bucătaru.
„Nu ne-au dat voie să punem întrebări”
Galina Grăjdian din satul Abaclia, raionul Basarabeasca, consideră că oamenii au numeroase întrebări către candidaţii la parlamentare, care rămân fără răspunsuri, chiar şi după întâlnirile electorale. Ea ne-a povestit cum s-a desfăşurat întâlnirea echipei Partidului Democrat din Moldova (PDM) cu alegătorii din localitatea sa de baştină:
„Întâlnirea a avut loc în sediul Liceului „Constantin Stere” din sat. A fost echipa Partidului Democrat în frunte cu Pavel Filip. Era şi Diacov, şi alte câteva persoane. Eu, personal, m-am dus acolo ca să pun nişte întrebări acestei echipe. N-a fost chip. A ieşit primul Pavel Filip, a vorbit, apoi i s-a dat cuvântul lui Dumitru Diacov, apoi a vorbit directoarea liceului despre ajutorul acordat de partid şcolii, despre salarii, apoi a vorbit cineva din raion, care, la fel, a mulţumit echipei. Când au început să zică că au ridicat pensiile, oameni din sală parcă ar fi vrut să ia cuvântul şi să spună câte ceva. Nu s-a putut. Până la urmă, au vorbit doar ei. În sală s-a pus un portret mare al lui Diacov. Ce mai trebuia acest portret dacă el era viu în faţa noastră? Eu chiar am vrut să-i întreb: „De ce i s-a dat voie lui Şor să candideze? Doar a vorbit domnul Candu la o emisiune că în niciun nu i se va permite, pentru că are antecedente penale. Am mai avut o întrebare referitoare la nişte economii pe care le-am avut la Banca de Economii. Dl Filip a spus: „ Noi ştim că voi aveţi multe întrebări, dar noi nu avem timp, trebuie să plecăm în altă parte”. Am ieşit tare supărată de acolo”.
„Dacă i-a dat cadou, o să-l voteze”
Oamenii povestesc că majoritatea celor care locuiesc în sate, mai ales cei vârstnici, vor vota în funcţie de cine şi ce cadouri le-au dat. „La noi în sat e ştiţi cum, dacă i-au dat cadou, cred că o să-l voteze. Unele persoane, mai în vârstă, spun: „mi-a dat 600 de lei, o să-l votez pe Plahotniuc”, cam aşa ”, a spus Galina Grăjdian din Abaclia.
Anisia Lupaşcu, şi ea locuitoare din Abaclia, povesteşte că a mers de câteva ori la magazinele sociale ale lui Şor şi într-o zi a fost telefonată de o reprezentantă a magazinului. „Ştiţi, vrem să veniţi să semnaţi pentru susţinerea lui Ilan Şor. Să spuneţi şi altora să vină”, i s-a vorbit la telefon. „M-am dus în mahala şi le-am spus că mă cheamă, dar m-am îmbolnăvit şi nu mă pot duce. Nu m-am dus. Eu aşa socot, dacă acela e magazin social, mă duc acolo să cumpăr produse, dar nu să mă iscălesc. Eu ce, ştiu pentru ce mă pun ei să semnez?”, a povestit Lupaşcu Anisia.
„Mă sună aseară o doamnă, Ludmila, vorbitoare de rusă. S-a prezentat că ar fi de la Comitetul Veteranilor Muncii. Mi-a zis că stau la evidenţă la ei şi m-a întrebat dacă susţin Partidul Socialiştilor. Au ei voie să mă sune acasă şi să mă întrebe astfel de lucruri?”, se întreabă Elena Djugostran, din Chişinău.
„Când mă duc la piaţă, mă întreabă: „Domnule Popuşoi, pentru cine să votăm?”. Eu nu pot să răspund, fiidcă atunci când îmi pun întrebarea asta mie, apare a doua întrebare: „Dar ce-a făcut el? Dar ce mi-a dat mie?” Oamenii sunt disperaţi. Eu le spun: „Domnule, intră în cabina de vot şi fă-ţi datoria”. Eu pe cine voi vota – e dreptul meu să votez cu cine vreau eu. Da, e greu, oamenii sunt disperaţi, de lucru e mult, ce este posibil, vom face. Eu la vot o să mă duc” , a spus ferm Serafim Popuşoi din Cimişlia.
Expertul Promo-Lex, Igor Bucătaru, a ţinut să-i îndemne pe oameni ca atunci când li se oferă cadouri, bani în campanie electorală, să se adreseze cu probe concrete organelor competente.
Referendumul şi alegerile parlamentare: două exerciţii electorale separate
În cadrul întâlnirii a fost proiectat un reportaj realizat de ZdG în care am încercat să aflăm de la cetăţeni ce cunosc despre alegerile parlamentare şi despre referendumul din 24 februarie. Majoritatea dintre oamenii intervievaţi în stradă, nu au putut răspunde la întrebări elementare, precum: ce alegem pe 24 februarie, în baza cărui sistem electoral şi cum funcţionează acesta?
Adrian Balica, din Chişinău, consideră că astfel de reportaje video care arată cât de neinformaţi sunt de fapt majoritatea cetăţenilor la subiectul alegerilor, ar trebui arătate în primul rând celor de la guvernare. „Poate ar trebui plasate la toate televiziunile înainte de publicitatea electorală şi înainte de dezbaterile electorale. Ca să vadă şi Sîrbu (n.r. Sergiu Sîrbu, PDM), înainte de a merge pe cal, să ardă de ruşine. Mai mult decât atât, ar trebui să aflăm cât a cheltuit statul pentru campaniile de informare pentru aceste alegeri. Apoi, întrebând fiecare om în stradă despre alegeri, să-i spunem: „Ştii că pentru dumneata s-au cheltuit bani ca să cunoşti informaţia dată? De ce nu o cunoşti?”.
După ce am proiectat reportajul, am testat cunoştinţele la subiect ale celor prezenţi la clubul de discuţii. Întrebarea „câte buletine de vot veţi primi la alegerile parlamentare din 24 februarie” a provocat nedumerirea oamenilor. Unii au spus că vor primi două buletine de vot, alţii – patru, ceea ce scoate la iveală faptul că unii cetăţeni percep alegerile parlamentare şi referendumul ca un singur exerciţiu electoral, când, de fapt, sunt două procese separate, care au loc în aceeaşi zi.
Igor Bucătaru, expert Promo-Lex:
„Va fi o singură listă electorală şi două rubrici pentru a semna. Într-o rubrică veţi semna pentru alegerile parlamentare şi veţi primi două buletine de vot, iar în cealaltă rubrică veţi semna doar dacă doriţi să participaţi la referendum şi la fel, veţi primi două buletine. Dacă nu doriţi să participaţi la referendum – nu semnaţi în a doua rubrică. Semnătura înseamnă acceptul de a participa. Buletinele pentru alegeri parlamentare vor avea culoare diferită de cele pentru referendum, însă toate vor fi aruncate în aceeaşi urnă. Pentru alegerile parlamentare o să primiţi două buletine: în unul va fi lista cu persoane, desemnate de partid sau independente, iar în altul – lista de partide. Undeva psihologic, ni s-a inflitrat o chestie, că pe circumscripţia naţională votăm un partid, iar pe circumscripţia uninominală votăm candidaţi independenţi. În realitate, peste 80% dintre candidaţii de pe circumscripţiile uninominale sunt de la partide politice. Este important să ştiţi că la parlamentare nu contează câţi oameni vor ieşi la vot, alegerile oricum vor fi validate. Ce ţine de referendum, acesta este validat doar dacă la el vor participa cel puţin 1/3 din numărul persoanelor înscrise în liste”.
