Basarabia, din punct de vedere turistic și nu numai, înseamnă mult mai mult decât cunoscutele crame ce sunt promovate ca principala destinație pentru cei ce doresc vizitarea regiunii. Pentru majoritatea străinilor, dar mai ales pentru noi, cei din România, reprezintă un loc ce merită și trebuie descoperit.
Cetățile lui Ștefan cel Mare din Tighina și Soroca, Complexul arheologic Orheiul Vechi, Mănăstirea Noul Neamț și capitala Chișinău sunt doar o mică parte din ceea ce Republica Moldova din prezent poate oferi vizitatorilor.
Alături de nou-înființata Asociația pentru Românii de Pretutindeni „Inițiativa” , ce are ca scop reprezentarea studenților români din afara granițelor României veniți la studii în Timișoara, am participat la o primă campanie de informare prin liceele din Republica Moldova cu privire la posibilitățile de studiu în orașul din vestul României. M-am aflat în Basarabia pentru a doua oară, anul trecut având ocazia să trec pentru prima dată granița de pe râul Prut, când am fost la Chișinău. În aceste trei zile de participare în campania Caravana Educației organizată de studenții basarabeni din Timișoara, am avut șansa să văd locuri noi, să aflu istoria din spatele acestora, precum și mai multe informații despre cultura și tradițiile din Basarabia.
#Legendele Moldovei
Prima localitate unde ne-am oprit a fost Ișcălău, despre care am aflat că potrivit unei legende, își are numele de la doi frați polonezi, Ișca și Leova. În centrul satului se află două clădiri decorate cu mozaicuri sovietice colorate, unul dintre acestea pare să fi fost restaurat, deoarece include textul în limba română „Bine ați venit!”. Alături, un monument din marmură neagră evocă memoria soldaților sovietici decedați în perioada 1941-1945. Mergând pe jos aproximativ 3 kilometri, am ajuns în Catranîc, sat ce dispune de asemenea de câteva mozaicuri realizate în anii Uniunii Sovietice, ce nu deranjează ochii privitorului, precum și de un monument de război, însoțit de un text explicativ în română. Mergând spre stația de autobuz, am fost opriți de către un trecător ce ne-a întrebat dacă am venit cu ocazia alegerilor din 24 februarie.
La întoarcerea în Ișcălău, am fost invitați în clădirea Primăriei, unde am primit materiale informative cu privire la Alegerile parlamentare, alături de o Constituție a Republicii Moldova.
#Bălți, capitala nordului
În dimineața următoare, am pornit spre Bălți sau „capitala de nord”, după cum am înțeles că i se mai spune. Încă de la intrarea în oraș, textele de pe magazine sunt în cea mai mare parte în limba rusă, dar și într-o română cu anumite greșeli gramaticale. În autobuz, stațiile ce urmează sunt anunțate în limba rusă. Încercând să îmi dau seama pe parcursul zilei de aspectul lingvistic, constat că pe stradă aud româna și rusa în proporții aproximativ egale. Moștenirea lăsată de sovietici în Bălți este păstrată la loc de cinste prin grija autorităților locale. Un tanc sovietic așezat pe un soclu în anul 1969, veghează zona centrală a orașului. În apropiere, pe partea superioară a unei clădiri, se află basoreliefurile lui Marx, Engels și Lenin, ce parcă transmit că o anumită perioadă a istoriei nu a dispărut în totalitate din multe puncte de vedere. Pe fațada laterală a fostei Uzine „Lenin”, un mozaic de mari dimensiuni al „oamenilor muncii” este eclipsat de chipul liderului bolșevic, ce iese imediat în evidență în raport cu restul compoziției artistice.
Cu toate acestea, este de la sine înțeles că orașul Bălți nu înseamnă doar atât. Dincolo de aspectul sovietic dat de anumite clădiri și monumente, aici am remarcat și arhitectură diversă din perioada anterioară celei sovietice – în special clădiri construite în diverse stiluri interbelice, predominant neoromânesc sau neobrâncovenesc, precum și lăcașuri de cult impresionante – unul dintre acestea, pe care din păcate nu am avut timp să îl vizităm, a fost ridicat de comunitatea armeană cândva prezentă în Bălți, iar o altă biserică, cu rang de catedrală ortodoxă, a fost ridicată la sfârșitul secolului al XVIII-lea cu scopul de a fi utilizată de armenii de credință armeano-catolică ce urmau să vină în Bălți, fapt care nu s-a mai întâmplat la momentul când lăcașul de cult trebuia sfințit.
# Despre statuile sovietice
În satul Mereni din raionul Anenii Noi, unde am înnoptat timp de două zile, o statuie a liderului sovietic Vladimir Ilici Lenin se distinge pe una din străzile frumoasei localități. Despre aceasta am aflat că a fost așezată în urmă cu câțiva ani, fără vreun scop politic, proprietarul acesteia nefiind un susținător al ideologiei comuniste.
#Redescoperirea Chișinăului
Revederea Chișinăului în cea de-a treia zi mi-a adus aminte de prima impresie pe care am avut-o, aceea că este un oraș pe care aș vrea să îl descopăr cât mai mult. Deși industrializarea specifică oricărui stat comunist și-a lăsat puternic amprenta și asupra capitalei Republicii Moldova, centrul istoric continuă să surprindă prin diverse construcții reprezentative pentru diferitele perioade ale istoriei: case cu arhitectură specifică Imperiului Țarist, foste prăvălii evreiești, clădiri sovietice, frumoasele vile sau clădiri publice în stil neoromâneșc și numeroase biserici, unele fiind ridicate de comunități grecești, poloneze, armene sau bulgare, cândva prezente în Chișinău.
Cu regret, am aflat că patrimoniul Chișinăului se află într-o continuă dispariție, vechile clădiri căzând victime ale intereselor unor politicieni, oameni de afaceri, companii, ce preferă să ridice pe locul clădirilor istorice diverse blocuri sau construcții inestetice.
Pe zi ce trece, istoria Chișinăului este lăsată să degradeze, ca mai apoi să apară și justificarea demolărilor. Ceea ce războiul mondial sau perioada sovietică nu a reușit să distrugă în totalitate, pare că este posibil în prezent. La o distanță de aproximativ 20 de minute de mers pe jos din Piața Marii Adunări Naționale, am văzut ruinele unei mari sinagogi, care din păcate are toate șansele să ajungă ca multe alte clădiri istorice din Chișinău, chiar dacă în perioada 2013-2015 au apărut articole în presa locală ce anunțau că sinagoga urmează să fie refăcută. Iar exemplele de acest fel pot continua. Pentru o persoană venită din România, capitala Republicii Moldova înseamnă ceva diferit de orașele cu care s-a obișnuit. Faptul că orașul Chișinău și implicit Basarabia s-a aflat de-a lungul timpului sub diferite administrații, este puternic evidențiat atât de construcțiile existente, cât mai ales de societatea în sine.
Febra alegerilor parlamentare ce urmează să aibă loc este prezentă aproape la fiecare pas – de la simple afișe la panouri publicitare, politicienii încearcă să convingă electoratul Republicii Moldova că sunt bine intenționați, iar schimbarea este posibilă doar prin vot.
Situația politică, economică și socială din Republica Moldova îi pune în mare dificultate pe locuitorii ce sunt nevoiți să ia atât calea Vestului, cât și a Estului, lăsând în urmă un ținut deosebit, cu potențial imens din toate punctele de vedere.
Autor: Teodor Stoica
