(doc) Raport ADEPT: Promisiunile electorale ale PDM vs angajamentele Guvernului pentru 2016 – 2018

Partidul Democrat din Moldova, care a fost la guvernare de la începutul anului 2016, a avut un program electoral complex în domeniul economic, se arată în Raportul ADEPT, prezentat astăzi.

Foto: UNIMEDIA

În programul electoral al PDM din anul 2014 au fost incluse trei domenii separate de promisiuni și angajamente electorale ce țin de domeniul economic: - economie și locuri de muncă - diminuarea migrației - agricultura. O parte semnificativă din promisiunile electorale al PDM au fost incluse în programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova pentru 2016 – 2018. Din cele 19 promisiuni electorale ale PDM, în programul de activitate al Guvernului nu au fost incluse 8 . Neincluderea acestor inițiative a avut un impact direct asupra gradului lor de realizare. Majoritatea acestora nu au fost realizate.

Imagine 1 / Sursa:Captură
Imagine 1 / Sursa:Captură

1.1 Economia și locurile de muncă Promisiunile electorale pe domeniul economie și locuri de muncă au avut preponderent un caracter fiscal. PDM a propus mai multe inițiative de scutire de la plata impozitelor a companiilor mici și mijlocii și a celor ce investesc în cercetare și dezvoltare. Aceste măsuri de scutire nu au fost implementate, însă au fost incluse în prioritățile Guvernului și nu au fost realizate. Un factor de ce aceste măsuri cu un impact potențial pozitiv asupra mediului de afaceri nu s-au realizat a fost impactul negativ asupra finanțelor publice pe termen scurt. În schimb, au fost implementate măsuri de stimulare a angajării și de optimizare a sistemului fiscal din Republica Moldova. În 2017 a fost lansat programul de subvenții a locurilor de muncă, care urmează încă să-și manifeste efectul asupra ocupării formale. Însă practica inițiativelor similare din anii precedenți au arătat că astfel de programe nu au avut cerere din partea mediului de afaceri și au fost sistate de facto. În schimb, în domeniul modernizării sistemului fiscal s-au făcut progrese calitative, deși nu s-a diminuat numărul de taxe și impozite cum a promis PDM. În perioada 2015 – 2018, sistemul fiscal al Republicii Moldova a avansat de pe locul 95 pe 32 în clasamentul Paying Taxes, elaborat de către PwC și Banca Mondială. Acest avans se datorează ajustării periodicității plăților fiscale, implementării mecanismelor electronice de interacțiune cu administrația fiscală, etc. Impactul inițiativelor din domeniul economic și locuri de muncă a fost destul de nesemnificativ. Principalii indicatori de impact pe această dimensiune ar fi volumul investițiilor străine directe (ISD) și dinamica ocupării. Multe inițiative fiscale și administrative au avut scop să atragă ISD, sporind volumul lor până la 1 miliard euro anual, cum a fost promis în programul electoral PDM. Însă, în ultimii ani, volumul ISD a fost sub 300 de milioane de dolari, înregistrând o scădere drastică ultimii ani până la 200 de milioane de dolari. Astfel, îmbunătățirea situației pe unele domenii, precum cele ce țin de fiscalitate nu a dus și la îmbunătățirea mediului de afaceri în general, inclusiv și din cauza la așa factori ca și corupția. De asemenea, eforturile de a stimula investițiile și crearea noilor locuri de muncă nu au avut un impact simțitor pozitiv. Numărul populației ocupate crește în economia națională, dar această creștere este asigurată aproape exclusiv din contul ocupării informale, ponderea căreia în totalul ocupării s-a majorat semnificativ în ultimii ani.

Imagine 2 / Sursa:Captură

Migrația Măsurile promise pe domeniul migrație au avut și ele un caracter preponderent fiscal, având scopul să diminueze migrația externă sau reîntoarcerea celor deja plecați. Inițiativele de stimulare fiscală (scutirea de la impozite a salariaților din domeniul tehnologiei informației și a taxelor vamale) nu au fost realizate atât din cauza costurilor pentru bugetul public, dar și din considerentul lansării altor programe similare. Astfel, inițiativa scutirii de impozitul pe salariu pe un an pentru specialiștii din domeniul tehnologiei informației a devenit mai puțin relevantă odată cu lansarea în 2016 a unui program mai vast de creare a parcurilor pentru tehnologia informației, care presupune și facilități fiscale pentru rezidenții și salariații acestora. Programul principal ce ține de atragerea persoanelor plecate peste hotare PARE 1+1 a fost prelungit, dar volumul destinat suportului financiar nu s-a dublat cum a fost promis, deși a crescut cu 30%. Indicatorii de impact care pot scoate în evidență reușita inițiativelor menționate sunt dinamica migrației externe atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ. Din punct de vedere cantitativ situația nu s-a îmbunătățit, deoarece numărul total de persoane implicate în procesele de migrație a continuat să crească, trecând pragul de 500 de mii persoane în 2017. Unicul aspect care s-a îmbunătățit este că ponderea celor care sunt în țară temporar s-a majorat. (Figura 3) De asemenea, aspectul calitativ al migrației s-a înrăutățit din cauza că migrația persoanelor cu studii superioare a luat amploare în ultimii ani.

Imagine 2 / Sursa:Captură

În domeniul agriculturii au fost realizate propunerile de susținere și stimulare mai puțin controversate. Măsurile de susținere fiscală a agriculturii care au fost negociate și cu partenerii externi de dezvoltare au fost cota redusă de TVA și creșterea sumelor de subvenții pentru acest sector. O reușită în domeniul subvențiilor este crearea programelor destinate tinerilor antreprenori și sectorului zootehnic. Inițiative mai controversate, care nu au întâlnit suport din partea partenerilor externi, precum impozitul unic în agricultură nu a fost implementat. De asemenea, nu a fost realizat programul de garantare a creditelor pentru gospodăriile țărănești cu terenuri mai mici de 10 hectare, fiind demarat doar procesul de elaborare a studiilor de fezabilitate. Însă implementarea mecanismelor de susținere a gospodăriilor casnice din agricultură poate să tergiverseze procesul de modernizare și restructurare a ramurii. Este necesar de a revizui mecanismele de susținere a agriculturii pentru a stimula restructurarea sectorului, în special a întreprinderilor formale și mai puțin a gospodăriilor casnice. Eforturile de susținere a sectorului au dus la creșterea volumului producției vegetale în ultimii ani, deși sectorul rămâne în continuare foarte susceptibil la condițiile climaterice.

imagine 4 / Sursa:Captură

Impactul inițiativelor electorale din domeniul economic al PDM nu a fost resimțit în plină măsură de economia națională. În ultimii ani nu s-a reușit să fie atrase mai multe investiții străine, să fie create mai multe locuri de muncă formale și să se diminueze migrația externă. Impactul slab al inițiativelor analizate țin de doi factori importanți. Un factor este timpul implementării unor inițiative, majoritatea din ele fiind implementate în ultimii doi ani, prin urmare efectul lor va fi resimțit doar peste o perioadă mai lungă de timp. Un alt factor mai crucial este faptul că impactul multor inițiative economice pozitive sunt compensate de înrăutățirea în alte domenii importante pentru funcționarea economiei și mediului de afaceri, precum corupția și independența justiției.

Vezi raportul integral aici.


Pub