O delegație a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) a atras atenția, joi, asupra necesității intervenției imediate a organelor legii în cazul unor abuzuri, violențe, intimidări sau alte acțiuni nedemocratice sau care contravin legii în timpul campaniei electorale. Delegația APCE se află într-o vizită de lucru la Chișinău, iar membrii său au avut întâlnire la cele mai înalte niveluri cu decidenții politici din R. Moldova.

„Campania electorală tocmai a demarat, iar partidele politice și candidații la alegeri au, în general, posibilitatea de a-și desfășura campania în mod liber. Cu toate acestea, delegația a fost informată de mai mulți interlocutori despre un șir de îngrijorări persistente care rămân încă nesoluționate, în special cazuri de intimidare și violență împotriva candidaților; cazuri de discurs de ură, inclusiv împotriva candidatelor femei; cazuri privind utilizarea resurselor administrative; suspiciuni privind cumpărarea alegătorilor; cazuri privind implicarea funcționarilor publici în procesul de colectare a semnăturilor; cazuri de distribuire a cadourilor electorale în timpul evenimentelor electorale cu implicarea fundațiilor de caritate afiliate unor partide politice. În opinia unor interlocutori, utilizarea camerelor de supraveghere video în incinta secțiilor de votare poate fi percepută drept mijloc de presiune și control al votului”, se arată într-un comunicat al APCE.

Reprezentanți forumului european au condamnat astfel de practici și a cerut autorităților relevante să întreprindă toate măsurile necesare pentru a le exclude.

Sistem electoral inoportun

Cu referire la legislația electorală, delegația pre-electorală a APCE a notat că în iulie 2017, Republica Moldova a adoptat modificări fundamentale la Codul Electoral introducând sistemul electoral mixt cu o circumscripție națională în care vor fi aleși 50 de deputați în baza votului reprezentării proporționale pe liste închise de partid, și 51 circumscripții uninominale nou create în care vor fi aleși 51 deputați în baza votului majoritar simplu, câte unul de la fiecare circumscripție.

În acest sens, în opinia comună adoptată în martie 2018, Comisia de la Veneția a Consiliului Europei și OSCE/ ODIHR au evidențiat că noul sistem electoral contravine recomandărilor anterioare. În deosebi, actorii electorali în circumscripțiile uninominale ar putea fi vulnerabili la influența nepotrivită și manipularea din partea oamenilor de afaceri locali cu resurse financiare.

Deși este decizia suverană a legislatorilor naționali de a opera astfel de modificări în sistemul electoral, totuși delegația pre-electorală a APCE împărtășește îngrijorarea exprimată de Comisia de la Veneția, mai ales că astfel de probleme recurente au fost atestate și anterior. În plus, delegația a fost informată că noul sistem electoral ar putea fi prea complicat pentru a fi înțeles de către mulți alegători.

Delegația a constatat că aspectele tehnice ale organizării alegerilor sunt gestionate în mod corespunzător de către Comisia Electorală Centrală, chiar dacă noul sistem electoral și organizarea referendumului necesită clarificări suplimentare. CEC a informat delegația pre-electorală că procesul de înregistrare a partidelor politice și candidaților electorali a fost unul incluziv. Cu referire la înregistrarea alegătorilor, un număr de interlocutori și-au manifestat preocuparea privind creșterea semnificativă a numărului de alegători în timp ce numărul cetățenilor moldoveni care emigrează în străinătate este, de asemenea, în creștere.

Subreprezentare pentru diaspora

Datorită numărului mare de cetățeni moldoveni care se află peste hotarele țării, criteriul pentru stabilirea circumscripțiilor uninominale reprezintă un subiect important. Codul Electoral revizuit prevede crearea a trei circumscripții uninominale peste hotare. Stabilirea acestor circumscripții are, de altfel, un impact politic semnificativ, deoarece alegătorii aflați în diferite țări tind sa susțină partide politice diferite.

În rapoartele de observare anterioare, Adunarea Parlamentară și-a exprimat îngrijorarea privind lipsa de transparență a criteriilor pentru determinarea numărului secțiilor de votare în străinătate. În opinia mai multor părți interesate, aceste criterii trebuie să asigure dreptul alegătorului de a participa în mod efectiv la alegeri. Delegația consideră că problema nu poate fi soluționată prin creșterea numărului buletinelor de vot atribuite fiecărei secții de votare, dacă numărul și amplasarea secțiilor de votare nu reprezintă în mod proporțional alegătorii care locuiesc în diferite țări.

Mai mulți interlocutori au menționat problema lipsei de încredere în instituțiile de stat ca rezultat al multiplelor cazuri de corupție. Acest aspect este deosebit de îngrijorător în contextul unei țări care se confruntă cu un grad înalt al sărăciei.

Un procent considerabil al populației este convins că faptele de corupție reprezintă o practică obișnuită în Republica Moldova, la fel și lipsa independenței justiției.

În ceea ce privește finanțarea campaniei electorale, în pofida îmbunătățirii reglementărilor legale privind finanțarea campaniei electorale și a partidelor politice și prezentării corespunzătoare a rapoartelor financiare privind cheltuielile electorale suportate de partidele politice, mai mulți interlocutori au remarcat că resurse financiare considerabile pot fi utilizate în afara oricărui control din partea instituțiilor de stat.