Indicele Percepţiei Corupţiei este evaluat la o scară de la 0 până la 100, unde „0” semnifică corupţie totală, iar „100” – lipsă totală de corupţie.

În 2018, Republica Moldova a înregistrat un scor al IPC de 33 de puncte, fiind pe locul 117 din 180 ţări (în IPC 2017, Moldova, cu un scor de 31 puncte, era pe locul 122 din 180 ţări). Pentru comparaţie, în 2018 Georgia se află pe locul 41, România – 61, Ucraina – 120, iar Rusia – pe locul 138.

Indicele percepției corupției / Sursa:captură

Pe același loc se află Pakistan și Vietnam. Potrivit IPC, Republica Moldova este alături de țările Nigeria și Ethiopia, din Africa, la capitolul percepției corupției. IPC reflectă preponderent percepţia corupţiei uzuale, de rutină. Sumele plăţilor informale uzuale achitate anual de populaţie reprezentanţilor instituţiilor statului sunt derizorii comparativ cu mijloacele sustrase din sistemul bancar în urma jafului miliardului. Cu toate acestea, şi în 2018 investigarea furtului miliardului a fost tergiversată, fiind zădărnicită aplicarea strategiilor de recuperare sugerate de Kroll şi Steptoe&Johnson. Nu au fost atraşi la răspundere beneficiarii finali ai furtului miliardului, nu au fost înregistrate progrese în recuperarea mijloacelor sustrase.

În schimb, în iulie 2018, a fost adoptată pe furiş legea „amnistiei capitalului” care permite legalizarea mijloacelor de provenienţă frauduloasă. În ianuarie 2017 în expertiza sa CNA a evaluat conceptul liberalizării capitalului ca unul echivalent cu cel de spălare a banilor de provenienţă infracţională. În 2018, când acest concept a fost pus în aplicare, Centrul şi nu a întreprins măsurile de rigoare.

În 2018 a fost modificate prevederile despre oferirea cetăţeniei RM contra investiţii, care au permis transmiterea atribuţiilor de examinare a dosarelor candidaţilor la cetăţenie unei companii private şi muşamalizarea informaţiilor despre beneficiari, sursele de provenienţă a bunăstării acestora, sporind riscurile de spălare a banilor la nivel internaţional.

Deşi a fost adoptată în lectură finală o nouă lege cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, care urma să transpună recomandările MONEYVAL, mai puţin de jumătate din recomandări au fost implementate, altele doar parţial.

Autorităţile raportează despre pornirea dosarelor contra unor medici aparte, iniţiind în acelaşi timp parteneriat public-privat cu o companie din offshore în prestarea serviciilor de dializă, creând un mecanism de monopol pe zeci de ani şi direcţionând sute de milioane de lei bani publici către un destinatar netransparent.

Cele sus-menţionate vorbesc nu atât despre percepţia corupţiei uzuale de către populaţie reflectată în IPC, cât despre corupţia la cel mai înalt nivel, inclusiv corupţia politică, capturarea instituţiilor statului în beneficiul unui grup îngust de interese.

Menționăm că principalele rezultate ale IPC 2018 arată că peste 2/3 din ţările incluse în clasament au înregistrat un scor mai mic de 50 de puncte, scorul mediu fiind de doar 43 de puncte. Începând cu 2012, doar 20 de ţări şi-au îmbunătăţit semnificativ scorurile, inclusiv Argentina şi Côte D’Ivoire, iar în 16 indicele a scăzut semnificativ, inclusiv în Australia, Chile şi Malta. În fruntea clasamentului se află Danemarca şi Noua Zeelandă cu, respectiv, 88 şi 87 de puncte. Somalia, Sudanul de Sud şi Siria se află la polul opus al acestuia, respectiv, cu 10, 13 şi 13 puncte.

În medie, după regiuni, cea mai bună situaţie este în Europa de Vest şi Uniunea Europeană – 66 de puncte, iar cele mai proaste – în regiunile Africa Subsahariană (scor mediu 32) şi Europa de Est şi Asia Centrală (scor mediu 35 puncte).

Evaluările arată o legătură strânsă dintre corupţie şi sănătatea democraţiilor. Ţările cu democraţie avansată au o medie a IPC de 75 puncte; democraţiile „problematice” – 49 puncte; regimurile hibride, cu tendinţe autocrate – 35 puncte; regimurile autocrate, cu cele mai proaste rezultate – doar 30 de puncte. Spre exemplu, scorurile IPC pentru Ungaria şi Turcia au scăzut cu 8 şi, respectiv, cu 9 puncte în ultimii cinci ani. În acelaşi timp, Turcia a fost trecută din categoria ţărilor „parţial libere” la cele „nelibere”, iar Ungaria a înregistrat cel mai jos scor al respectării drepturilor politice de la căderea comunismului în 1989. Ratingurile reflectă deteriorarea statului de drept şi a instituţiilor democratice în aceste ţări, precum şi un spaţiu în scădere rapidă pentru societatea civilă şi mass-media independentă.

În general, regimurile autocrate şi corupte sunt periculoase pentru oponenţii politici. Practic toate ţările în care guvernanţii comandă sau închid ochii la „omoruri politice” se regăsesc în clasamentul IPC printre cele cu corupţie înaltă.

Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News