Cinci state au semnat un acord privind finanțarea urmăririi penale a persoanelor responsabile de prăbușirea aeronavei cu pasageri deasupra Ucrainei în 2014
Cinci țări ale Grupului comun de anchetă au semnat un memorandum de înțelegere cu privire la sprijinul financiar pentru urmărirea penală a persoanelor responsabile de prăbușirea aeronavei cu pasageri care efectua zborul MH17. Documentul a fost publicat marți pe site-ul guvernului olandez.
Memorandumul prevede că „costurile de urmărire penală, activitățile judiciare și protecția martorilor vor fi suportate exclusiv de Olanda”. Alte cheltuieli în cadrul urmăririi penale vor fi finanțate în comun, și anume de Australia, Belgia, Malaezia, Olanda și Ucraina.
Natura, mărimea și caracterul contribuțiilor vor fi stabilite în „acorduri bilaterale care vor fi încheiate separat între Olanda și fiecare țară contribuantă”. În același timp, alte țări ale căror cetățeni au murit ca urmare a prăbușirii aeronavei Boeing în Ucraina, la 17 iulie 2014, vor putea oferi și ele sprijin financiar.
Pentru a controla cheltuielile, cele 5 țări au convenit să înființeze un Comitet de supraveghere financiară.
Memorandumul este semnat pe cinci ani, cu posibilitatea de prelungire cu doi ani, dacă este necesar.
Avionul de pasageri Boeing-777 al companiei Malaysia Airlines, care efectua zborul MH17 de la Amsterdam la Kuala Lumpur, s-a prăbușit pe 17 iulie 2014 în estul regiunii Donețk. În accidentul de avion au fost ucise 298 de persoane – cetățeni din 10 state.
Pentru a investiga incidentul, a fost creată o echipă comună de investigare (JIT), care include reprezentanți din Australia, Belgia, Malaezia, Olanda și Ucraina. La 24 mai 2018, experții au publicat un raport intermediar, afirmând că avionul a fost doborât de o rachetă lansată de un complex de aparare anti-aerian Buk, adus din Rusia și care aparține celei de-a 53-a brigăzi antiaeriene desfășurate lângă Kursk.
În Rusia, acuzațiile JIT au fost respinse. Ministerul rus al Apărării a declarat că niciun sistem de rachete al Forțelor Armate nu a trecut vreodată frontiera ruso-ucraineană. În plus, reprezentanții armatei ruse sustin ca racheta folosita pentru doborarea aeronavei se afla in dotarea armatei de pe teritoriul Ucrainei înca din 1986.
Înainte de aceasta, autoritățile ruse și mass-media au prezentat alte versiuni ale accidentului aviatic care se contraziceau. Majoritatea acestor versiuni acuza direct sau indirect Kievul.
Salariile din Chișinău, mai mari decât în alte regiuni ale R. Moldova: Ce retribuții au primit în 2023 chișinăuenii
Un deputat de la Chișinău deconspiră „adepții fascismului putinist în R. Moldova” care „sunt ușor detectabili”: „Fac navetă în Rusia, concurând acolo pentru postura de trădător Nr.1, cu condiția că vor fi remunerați din gros de regimul de la Kremlin”
Trei case tradiționale țărănești din satele Butuceni și Morovaia, restaurate în cadrul unui proiect comun cu România, finanțat de UE