CPR Moldova: Drumuri rele, la „prețuri bune”

Drumurile sunt un factor important pentru dezvoltarea ţării şi a regiunilor. Ele stimulează investiţiile, facilitează circulaţia oamenilor şi accesul la infrasturctura socială. Drumurile calitative contribuie la un nivel sporit al securităţii oamenilor şi asigură economii pentru sectorul public, agenţii economici și cetăţeni. Astfel, banul public investit eficient în infrastructura drumurilor asigură o plus valoare economică şi socială, scrie CPR Moldova.

Foto: CPR Moldova

Conform datelor oficiale, după calitatea drumurilor, Moldova se află pe locul 132 din 138, acumulînd un scor de 2,5 din 7 puncte posibile, ceea ce indică că avem o reţea de drumuri de o calitate proastă, care necesită intervenţii urgente şi eficace. Denivelări şi gropi, plombarea permanentă a drumurilor, în special după perioada rece (uneori cînd plouă), lipsa marcajului rutier sau starea lui inadecvată sunt doar cîteva caracteristici ale gospodăriei drumurilor din Moldova.

CPR Moldova scrie că până în anul 2016, Întreprinderea de Stat „Administraţia de Stat a Drumurilor” (în continuare ASD), fondată de Ministerul Economiei şi Instrastucturii, a fost responsabilă pentru întreținerea, reparația, reabilitarea, dezvoltarea, modernizarea și administrarea drumurilor publice naționale şi locale. Începînd cu anul 2017, drumurile locale (3494 km) au fost transmise în gestiunea autorităţilor publice locale (APL). Lungimea drumurilor naţionale gestionate de ASD este de 5850,1 km.

În perioada 2012-2016, structura drumurilor publice în funcţie de tipul îmbrăcămintei rutiere (suprafaţa drumului) nu a suferit schimbări considerabile. Cota drumurilor pietruite şi a drumurilor din pămînt în infrastructura drumurilor RM rămîne constantă (37%) de-a lungul anilor. Interesant este faptul că, urmare a inventarierii efectuate de ASD, lungimea oficială a drumurilor publice s-a redus cu 41,9 km (de la 9386 km raportată în 2016, pînă 9344,1 km raportată în 2017).

În Republica Moldova, sursa principală pentru finanţarea lucrărilor de reparaţie şi întreţinere a drumurilor este fondul rutier, care este parte componentă a bugetului public naţional şi se formează în proporție de 90 %din accize pentru produse petroliere şi taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehicule înmatriculate în RM. Deciziile privind repartizarea mijloacelor acestui fond sunt luate de consiliul Fondului Rutier, care prezintă anual Guvernului, pentru aprobare, programul privind repartizarea mijloacelor Fondului. Totodată, responsabilitatea pentru utilizarea mijloacelor Fondului Rutier, în conformitate cu programul aprobat, este delegată ASD.

În mod prioritar, Fondul Rutier trebuie să acopere costurile de întreţinere, reparaţie şi reconstrucţie a drumurilor publice naţionale și locale. Totodată, mijloacele din fond pot fi utilizate și pentru: proiectarea drumurilor, dezvoltarea bazei de producţie, procurarea tehnicii şi utilajelor pentru unităţile ce efectuează lucrări de întreţinere a drumurilor, administrarea gospodăriei drumurilor şi alte scopuri permise de legea Fondului Rutier.

Regulamentului cu privire la constituirea şi utilizarea fondului rutier, prevede că, cel puţin, 50% din fond trebuie repartizate pentru finanţarea lucrărilor de întreţinere, reparaţie şi reconstrucţie a drumurilor naţionale.

În ultimii 7 ani, cheltuielile anuale din fondul rutier au variat între 972.4 mil. lei (în 2018, minim) şi 1363,9 mil. lei (în 2014, maxim). În anii 2014 şi 2015, suma destinată întreţinerii şi reparaţiei drumurilor naţionale a fost sub nivelul stabilit în Regulament, banii fiind realocaţi, conform unei decizii a Guvernului, pentru reparaţia străzilor și a drumurilor în raza localităţilor. În condiţiile creşterii intensităţii traficului rutier, micşorarea alocaţiilor reprezintă un factor de risc care ar putea rezulta în degradarea completă a infrastructurii rutiere naţionale.

Evaluările calităţii drumurilor efectuate de ASD demonstrează că în 2016-2017, ponderea drumurilor în stare rea a atins nivelul critic şi doar o treime din drumuri naţionale au fost calificate ca „bune”. Această situaţie se datorează gestionării inadecvate a fondului prin realocarea resurselor destinate drumurilor naţionale reparaţiei străzilor.

Pe lîngă resursele alocate din fondul rutier, reparaţia drumurilor şi reabilitarea reţelei rutiere se finanţează şi din contul proiectelor finanţate de donatori şi bugetul de stat.

Periodic, gestionarea drumurilor şi a Fondului Rutier este verificată de organele de control şi evaluată de ONG-uri.

Astfel, conform rapoartelor de audit ale Curţii de Conturi şi studiilor efectuate de societatea civilă au fost identificate numeroase probleme în gestionarea mijloacelor fondului, printre care: lipsa continuităţii în repartizarea mijloacelor fondului, repartizarea şi utilizarea netransparentă a acestuia, riscurile de fraudă, şi utilizarea ineficientă a mijloacelor acestui fond de către ASD.

Au fost constatate încălcări şi riscuri de fraudă în procesul de achiziţii, precum:

  • divizarea nejustificată a achiziţiilor de lucrări;
  • admiterea la concurs a companiilor interdependente;
  • descalificarea nejustificată a ofertanţilor care au oferit un preţ mai mic;
  • riscuri de coluziune şi aranjare a achiziţiilor;
  • oligopolizarea pieţei de lucrări în domeniul rutier (un număr restrîns de companii beneficiază de contracte valoroase în urma achiziţiilor);
  • evaluarea necalitativă a ofertelor, care a creat premise pentru prejudicierea fondului rutier cu milioane de lei;
  • atribuirea contractelor fără asigurarea că ofertantul dispune de capacităţile economico-financiare şi tehnice pentru executarea contractului (aceloraşi companii le sunt atribuite consecutiv contractele de lucrări, însă companiile nu dispun de resurse pentru executarea acestora);
  • modificarea condiţiilor contractelor la atribuirea acestora, precum cele legate de termenii de executare a lucrărilor și termenii de garanţie ;
  • recepţia lucrărilor neexecutate sau executate necalitativ;
  • subcontractarea neautorizată a lucrărilor, suprapunerea lucrărilor de reparaţie;
  • neasigurarea remedierii defectelor;
  • efectuarea plăţilor în avans pentru lucrările neexecutate;
  • majorarea nejustificată a valorii contractelor;
  • neaplicarea sancţiunilor de întîrzîiere pentru contractele neexecutate în termen.

Acele puţine lucrări de reparaţie, care se fac din contul acestui fond nu sunt calitative, sunt executate cu întîrzieri şi cu un preţ exagerat, demonstrat de auditori şi experţi.

O altă problemă este întreţinerea drumurilor. Lucrările respective sunt efectuate de cele 12 societăţi pe acţiuni (SA Drumuri Bălţi, Cahul, Căuşeni, Cimişlia, Criuleni, Edineţ, Ialoveni, Orhei, Rîşcani, Soroca, Străşeni, Comrat) fondate de Ministerul Economiei şi Infrastructurii. Anual ASD semnează contracte directe cu aceste companii pentru lucrări de întreţinere a drumurilor în aria de activitate a acestora. Fiecărei companii îi revine reţeaua drumurilor în raza a 3-4 raioane. Finanţarea lucrărilor respective se face din mijloacele Fondului Rutier. Suma anuală transferată pentru aceste lucrări variază între 300 și 500 mil. lei, achitarea fiind efectuată în baza dărilor de seamă lunare prezentate de S.A. Drumuri către ASD, fără a fi asigurată verificarea executării de facto a volumelor de lucrări raportate şi calităţii acestora. Totodată, au fost constatate cazuri de subcontractare de către SA Drumuri a altor companii pentru lucrări care le-au fost atribuite prin contracte directe.

Reabilitarea drumurilor publice în anul 2018

În anul 2018, Guvernul a lansat un program de reabilitare a Drumurilor Publice “Drumuri Bune pentru Moldova” în valoare totală de circa 1,6 mlrd lei, finanţat din Bugetul de Stat (1,1 mlrd lei) pentru drumuri locale şi străzi, şi din Fondul Rutier (0,5 mlrd.lei) pentru drumuri naţionale. Gestionarea programului este efectuată de către Ministerul Economiei şi Infrastructurii prin intermediul ASD, care trebuia să organizeze toate procedurile de achiziţii şi să asigure monitorizarea executării contractelor, inclusiv prin antrenarea responsabililor tehnici.

Acest program, aprobat de Guvern în martie 2018, trebuia să rezulte cu reabilitarea a peste 1200 km de drumuri în circa 1240 localităţi.

Citește continuarea pe CPR Moldova.


Pub