Organizațiile societății civile: Numirea netransparentă a trei judecători ai Curții Constituționale subminează încrederea publică în independența instituției

Anticoruptie.md
17/12/2018
Foto: constcourt.md

Mai multe organizații ale societății civile și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu modul netransparent de numire a ultimilor trei judecători la Curtea Constituțională, de către Consiliul Superior al Magistraturii, Guvern și Parlament. „Demisiile consecutive și subite, înainte de termen, dar și numirea în grabă, pe ascuns și pe criterii politice denotă ignorarea importanței acestei instituții și subminează și mai mult încrederea publică în independența Înaltei Curți”, se arată în declarația semnată de ong-uri. Acestea solicită Consiliului Superior al Magistraturii, Guvernului și Parlamentului să elaboreze proceduri de numire a judecătorilor la Curtea Constituțională care să fie transparente și să asigure numirea judecătorilor constituționali pe bază de merite.

„Corneliu Gurin, Artur Reșetnicov și Raisa Apolschii au fost numiți în funcția de judecători constituționali pe un mandat de șase ani într-o grabă fără precedent și fără a respecta vreo procedură de numire. Nu a existat nicio explicație a vacanței de aproape nouă luni a unei funcții la Curtea Constituțională și numirea subită de către Guvern, fără vreun concurs, a lui Artur Reșetnicov. Demisia judecătorilor Igor Dolea și Victor Popa, urmate de numirea imediată, peste noapte, a lui Corneliu Gurin de către CSM, precum și numirea neașteptată a dnei Raisa Apolschii de către Parlament, la fel ridică suspiciuni cu privire la posibile interese ascunse în spatele acestor numiri”, se mai spune în declarația organizațiilor neguvernamentale. 
 
Cu privire la candidaturile alese în funcțiile de judecători constituționali, semnatarii declarației au subliniat că trezesc dubii rezonabile privind afilierea politică a acestora.

„Corneliu Gurin a fost procuror general între 2013 și 2016. Conform anexelor secrete ale Alianței pentru Integrare Europeană AIE2 din 2010, Procuratura Generală în acea perioadă era „atribuită” Partidului Democrat, ceea ce denotă o afiliere puternică a lui Corneliu Gurin cu Partidul Democrat. Mai mult, el a exercitat funcția de procuror general exact în perioada în care se desfășura și „Landromatul Rusesc” și „furtul miliardului”. Artur Reșetnicov era șeful Serviciului de Informație și Securitate în aprilie 2009, când a avut loc una din cele mai mari tragedii de la independența Moldovei ce a implicat decese și maltratări în masă a tinerilor, evenimente neelucidate nici până azi. Artur Reșetnicov a fost membru al Partidului Comunist, aducea critici dure Partidului Democrat, iar apoi destul de subit a devenit membru al Partidului Democrat. Raisa Apolschii este, de asemenea, membră a Partidului Democrat. Aceste aspecte aruncă cel puțin umbre de îndoială cu privire la independența celor trei candidați, care puteau fi diminuate dacă ar fi fost organizate concursuri publice și transparente. Având în vedere alegerile parlamentare anunțate pentru 24 februarie 2019, modul de numire extrem de pripit a jumătate din componența Curții Constituționale ne dau semne puternice de îngrijorare cu privire la politizarea excesivă a Curții Constituționale și posibila folosire a Curții Constituționale în lupte politice”, se mai arată în declarație.


Amintim că fostul procuror general, Corneliu Gurin, a fost numit judecător la Curtea Constituțională din partea Consiliului Superior al Magistraturii la 11 decembrie 2018. O zi mai târziu, parlamentarul democrat Artur Reșetnicov a fost numit de Guvern în funcția de judecător al Curții Constituționale, iar pe 14 decembrie, și Raisa Apolschii, președinta Comisiei juridice, numiri și imunități din Parlament, membră a Partidului Democrat, a fost numită judecătoare la Înalta Curte.

Anticoruptie.md
17/12/2018




Textele de pe pagina web a Centrului de Investigații Jurnalistice www.anticoruptie.md sunt realizate de jurnaliști, cu respectarea normelor deontologice și sunt protejate de dreptul de autor. Preluarea textelor știrilor și a investigațiilor jurnalistice se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agenții, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat de pe www.anticoruptie.md în primul alineat, iar în cazul posturilor de radio și TV – se citează obligatoriu sursa.

Preluarea integrală a textelor se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil semnat cu Centrul de Investigații Jurnalistice.



Follow us on Telegram

Comentarii