Loialitate răsplătită: Cele mai scandaloase numiri și promovări ale anului 2018

Mariana Colun
31/12/2018
Colaj CIJM

Anul 2018 a fost marcat de mai multe numiri și promovări controversate în funcții înalte din cadrul unor importante instituții în stat. Unele dintre acestea au ridicat semne de întrebare despre criteriile care au stat la baza lor. Experții au calificat numirile respective drept decizii politice și au explicat că guvernarea nu a făcut decât să își rotească persoanele de încredere dintr-o funcție în alta. Reporterii Anticoruptie.md au radiografiat aceste realități și vă prezintă cele mai controversate și scandaloase numiri și promovări ale anului 2018.

Vladimir Maiduc

Vladimir Maiduc

La 21 februarie curent, Vladimir Maiduc, fost angajat al Ministerului Afacerilor Interne și cel mai generos sponsor al Partidului Democrat în 2016, a fost numit șef al Direcției administrative a Primăriei municipiului Chișinău, după ce funcția a rămas vacantă. 

Maiduc a ocupat fotoliul de șef al Serviciului Protecție Internă și Anticorupție al Ministerului Afacerilor Interne (SPIA) în perioada decembrie 2012–februarie 2014.

Centrul de Investigații Jurnalistice a dezvăluit în cadrul unei anchete că fostul funcționar „a dăruit” Partidului Democrat jumătate de milion de lei în 2016 drept donație. Maiduc a precizat atunci că nu este membru de partid, ci doar simpatizant.

Victoria Iftodi

La mijlocul lui martie 2018, Victoria Iftodi, fosta ministră a Justiției în perioada guvernării comuniste, a fost desemnată candidata partidului de guvernământ la fotoliul acestei instituții de stat, după demisia lui Alexandru Tănase. În 2017, Victoria Iftodi a fost numită de către Guvern judecătoare la Curtea Constituțională pentru un mandat de șase ani, succedându-l în această funcție tot pe Alexandru Tănase. În martie 2017, atunci când Executivul a luat decizia să o promoveze în postul de judecător la Curții Constituționale, fosta ministră a Justiţiei nu a fost prezentă la ședință și nici măcar atunci când s-a înscris în concurs, fiind reprezentată prin procură de o altă persoană. 

Vasile Botnari

Vasile Botnari

La începutul lunii mai, candidatura democratului Vasile Botnari, fost ministru în guvernele Streleț și Gaburici, fost director al Societății pe Acțiuni Moldova-Gaz, a fost propusă de către Comisia juridică, numiri și imunități plenului Parlamentului pentru numire în funcția de director al Serviciului de Informații și Securitate, pentru un mandat de cinci ani. La o zi după ce candidatura sa a fost propusă, Botnari a fost numit în funcția de director al SIS cu votul a 53 de deputați. 

Între 2010 și 2013 a fost deputat pe listele Partidului Democrat, în  2013–2015 – ministru al Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, iar în anii 2016-2017 – ministru al Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor. 

Din februarie 2017, Vasile Botnari a fost preşedinte al Consiliului de administraţie ai SA Moldovagaz. Demnitarul a fost ales în noua funcţie prin votul unanim al acţionarilor întreprinderii în cadrul unei şedinţe a Consiliului de observatori. 

 

O anchetă a Centrului de Investigaţii Jurnalistice arată că Vasile Botnari nu are experiență în domeniul Tehnologiilor Informaționale. Întreaga sa activitate s-a axat pe domeniul transporturilor. Astfel, în anii 2000 a fost, pe rând, director general al companiei Chişinău Aeroport Service, al Companiei aeriene Air Moldova și al Agenţiei Transporturi a Republicii Moldova. 

Din 2003 şi până în 2005, a fost reprezentantul companiei aviatice italiene Club Air în Republica Moldova, după care a lucrat ca manager la compania Nobil Air, controlată de Vlad Plahotniuc. În perioada 2009–2011, a făcut parte şi din Consiliul de administrare al Victoriabank, care, de asemenea, era controlată de Vlad Plahotniuc.

Cristina Balan

Cristina Balan

Tot în mai curent, vicepreședinta Partidului Democrat, Cristina Balan, responsabilă de relațiile externe în cadrul formațiunii, a fost promovată în funcția de ambasador al Republicii Moldova în Statele Unite ale Americii

Anunțul a fost făcut nu de Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, ci de către liderul PD Vlad Plahotniuc. Potrivit lui, candidatura Cristinei Balan a fost acceptată de către autoritățile SUA pentru a ocupa acest post și este susținută de Comisia de politică externă și integrare europeană a Parlamentului. 

Cristina Balan nu are pregătire și nici experiență diplomatică. Ea este economist de profesie și a absolvit Universitatea Liberă Internațională din Moldova.

Vladimir Baldovici

La mijlocul lui mai 2018, Vladimir Baldovici, fostul ministru al Construcțiilor și Dezvoltării Teritoriului în Guvernul condus de fosta comunistă Zinaida Greceanîi, a fost numit în funcția de director al Agenției Proprietății Publice. Demnitarul a fost vizat în câteva investigații ale Centrului de Investigații Jurnalistice. El s-a aflat de mai multe ori în situație de conflict de interese, iar companiile pe care le administra deschis sau din umbră ar fi fost avantajate la mai multe licitații publice sau obțineau contracte grase în condiții de netransparență. 

Compania Consfirmgrup SRL care i-a aparținut până în 2009 lui Vladimir Baldovici a obținut mai multe contracte grase pentru reparația clădirilor Parlamentului și a Președinției devastate în timpul protestelor din aprilie 2009. Centrul de Investigații Jurnalistice a scris că pentru lucrările de reparație s-ar fi cheltuit enorm de mulți bani, inclusiv pentru procurarea și instalarea unui sistem de vot electornic în Parlament, care nu funcționa. Legislativul a refuzat să ofere detalii despre contractele încheiate cu Consfirmgrup. Fostul ministru a cedat pachetul cu doar câteva zile înainte de desfăşurarea licitaţiei pentru lucrările de reparare a clădirilor Președinției și Parlamentului.

Nicolae Ciubuc și Silvia Radu

Silvia Radu

Luna septembrie a fost marcată de remanieri. În fruntea Ministerului Agriculturii, Mediului şi Dezvoltării Regionale a fost numit Nicolae Ciubuc, director la Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură. Comisia Națională de Integritate a inițiat în 2014 un control sub aspectul eventualei nedeclarări a veniturilor și proprietății de către Nicolae Ciubuc după ce a scris presa că acesta locuia într-un imobil de lux și conducea un automobil BMW, ambele bunuri fiind nedeclarate.

De partea cealaltă, la șefia Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a fost numită Silvia Radu, fost primar general interimar al mun. Chișinău. Din noiembrie 2017 până în aprilie 2018, Radu a fost primar general interimar al municipiului Chișinău, fiind numită în funcție de către fostul primar interimar Nistor Grozavu, care preluase, la rândul său, interimatul de la Dorin Chirtoacă în urma arestului acestuia în dosarul parcărilor cu plată. 

Pe durata mandatului, Silvia Radu a fost acuzată că ar fi comis abuzuri și ar fi trucat licitații publice. Astfel, în aprilie curent, vicepreședintele Partidului Liberal, Valeriu Munteanu, a cerut Procuraturii Generale tragerea la răspundere penală a Silviei Radu pentru că ar fi trucat licitația pentru procurarea florilor de aproape 2 milioane de lei pentru covorul de flori din fața Catedralei. În sesizarea sa, Munteanu a solicitat tragerea la răspundere penală a Silviei Radu pentru abuz în serviciu și gestionarea frauduloasă a mijloacelor financiare publice. 

În mai 2018, în perioada campaniei electorale pentru alegerile locale, mai mulți reprezentanți ai societății civile au acuzat Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale Chișinău și Comisia Electorală Centrală de încălcarea prevederilor Legii privind accesul la informație și de acoperirea în mod intenționat a abuzurilor și încălcarea legii admise de către Silvia Radu înscrisă în cursa pentru șefia primăriei Capitalei. Peste 2.000 de semnături falsificate, fără date de identitate, ale unor persoane decedate, precum și alte erori au fost depistate în listele de subcripție ale candidatei la șefia Primăriei Chișinău, Silvia Radu.

Cu toate astea, membrii Consiliului Electoral de Circumscripție Chișinău nu au luat în calcul erorile, considerând că 11.116 semnături validate sunt suficiente pentru înregistrarea candidaturii lui Radu în cursa elecorală. Pentru ca Silvia Radu să intre în concurența electorală „au semnat” cinci persoane decedate, 430 de persoane care nu locuiesc în localitatea indicată, iar 898 nu au indicat datele din actul de identitate. 

Silvia Radu este cunoscută opiniei publice în special pentru faptul că a deținut între 2008 și 2015 funcția de președinte al companiei Gas Natural Fenosa. Ea a înregistrat, doar timp de un an, venituri de zece milioane de lei. 

Octavian Armașu

Octavian Armașu

La sfârșitul lui noiembrie ministrul Finanțelor, Octavian Armașu, a fost numit în funcția de guvernator al Băncii Naționale a Moldovei (BNM), cu votul a 54 de parlamentari.

Candidatura lui Armașu a fost propusă de președintele Parlamentului, Andrian Candu, și votată în aceeași zi. Funcția de guvernator al BNM a devenit vacantă după ce Sergiu Cioclea și-a dat demisia. Experții au calificat numirea lui Armașu la BNM drept decizie politică întrucât el nu are expertiză în domeniul bancar.

Corneliu Gurin, Artur Reșetnicov și Raisa Apolschii, la Curtea Constituțională

Corneliu Gurin

La mijlocul lunii decembrie, fără concurs, au fost numite trei persoane în funcția de judecători ai Curții Constituționale (CC). Prima dintre ele este fostul procuror general, Corneliu Gurin, numit judecător la CC din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Ex-procurorul general nu a mai apărut de ani buni în spațiul public, însă ultima sa apariție a fost memorabilă.

În decembrie 2016, reporterii Anticoruptie.md au scris că mai multe fotografii îl arătau încoronat la un bal somptuos organizat de un club de sport din Chișinău. 

La 18 aprilie 2013, Corneliu Gurin a fost numit de către legislativ procuror general al Republicii Moldova. În 2015, în această calitate, el a solicitat arestarea lui Vladimir Filat după ce i-a fost retrasă acestuia imunitatea parlamentară. 

Corneliu Gurin și-a început cariera de jurist în calitate de consultant principal în Direcţia Juridică a Aparatului Parlamentului, funcție pe care a deținut-o în perioada 1995-2001.

Între 2001 și 2005, Corneliu Gurin a fost director general al Aparatului Parlamentului, consilier al preşedintelui Parlamentului în probleme juridice şi relaţii cu organele de drept.

În perioada 2005–2012, a fost coordonator de programe la Asociaţia Obştească ADEPT. În noiembrie 2011, Corneliu Gurin a aderat la Partidul Acţiunea Democratică, condus de Mihai Godea. El a părăsit formaţiunea înainte de a fi desemnat preşedinte al Comisiei speciale pentru selectarea candidatului la funcţia de procuror general.

Corneliu Gurin a deținut funcția de procuror general în perioada 18 aprilie 2013 – 26 februarie 2016. Gurin a anunțat că pleacă de la șefia Procuraturii Generale în aceeași zi când Parlamentul a votat în a doua lectură Legea cu privire la Procuratură.

Raisa Apolschii

La 12 decembrie 2018, parlamentarul democrat Artur Reșetnicov a fost numit de Guvern în funcția de judecător al Curții Constituționale. Artur Reșetnicov este unul dintre cei mai bogați deputați din actualul Parlament.

În decursul activității sale politice, acesta a fost implicat în mai multe scandaluri, în principal în distrugerea documentelor Serviciului de Informații și Securitate privind protestele din 7 aprilie 2009. 

Artur Reșetnicov a fost întotdeauna unul dintre oamenii apropiați ai liderului PCRM, Vladimir Voronin. El a absolvit Facultatea de Drept a Universităţii de Stat din Moldova, a fost profesor la această instituţie de învățământ şi avocat.

În perioada 2001–2007, a ocupat mai multe funcții importante în Aparatul Președintelui R. Moldova, fiind șef al Direcției generale, consilier pe probleme juridice și șef al Direcției drept și relații publice.

În noiembrie 2007, cu votul deputaţilor comunişti şi creștin-democrați, Artur Reşetnicov a fost numit director al SIS pentru o perioadă de cinci ani. Ca și alți colegi de-ai săi, a ajuns în lista neagră a candidaților la funcția de deputat întocmită de inițiativa civică ICPC. 

Două zile mai târziu, Raisa Apolschii, președinta Comisiei juridice, numiri și imunități din Parlament, membră a Partidului Democrat, a fost numită judecătoare la Curtea Constituțională. Presa a scris că Raisa Apolschii ar fi nașa de cununie a liderului democraților, Vladimir Plahotniuc, însă niciunul dintre ei nu a confirmat sau negat acest fapt. 

Raisa Apolschii este deputat în Parlamentul Republicii Moldova, unde a acces fiind a 15-a pe lista Partidului Democrat. În 2010 a obținut un loc în Legislativ, fiind a 12-a pe lista PD. A absolvit Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova. În anii 90 a fost magistrat la Judecătoria Ciocana. A practicat avocatura din 1994 până în 2003, anul în care a ajuns avocat parlamentar, director al Centrului pentru Drepturile Omului din Moldova. Din 2008 până în 2010, a lucrat în cadrul Baroului Asociat de Avocaţi „AVO GRUP”. 

Viorel Chetraru

Viorel Chetraru

Tot la sfârșit de an, Viorel Chetraru, fostul șef al Centrului Național Anticorupție, a câștigat concursul pentru funcția vacantă de membru al Curții de Conturi a Republicii Moldova

Chetraru a fost unul dintre cei doi candidați la funcția respectivă, acumulând cel mai mare număr de puncte. Viorel Chetraru a ocupat postul de director al Centrului Naţional Anticorupţie între 25 octombrie 2012 şi 15 decembrie 2017.

În perioada 2009–2012, el a exercitat funcţia de director al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC), instituţie reorganizată în 2012 în Centrul Naţional Anticorupţie.

În 2012, în timpul probei orale pentru ocuparea funcţiei de şef al Centrului Național Anticorupție, Chetraru a recunoscut în faţa deputaţilor din Comisia parlamentară juridică, pentru numiri şi imunităţi că „CCCEC, a fost construit pe o temelie putredă şi subordonat politicului”.

Tamara Andrușca

Tamara Andrușca

Fosta vicepreședintă a Curții de Conturi, Tamara Andrușca, apropiată de liderul PDM Plahotniuc, despre care portalul Anticoruptie.md a scris că a beneficiat anul trecut de o donație generoasă de la fundația Edelweiss, a fost numită șefă a Companiei Naționale de Asigurări în Medicină

Tamara Andrușca, membră a Curții de Conturi din 2013, a deținut în ultimii doi ani și funcția de vicepreședintă a Curții de Conturi. Ea și-a prezentat demisia la 30 noiembrie curent. Cererea sa a fost aprobată de Parlament.

Andrușca a beneficiat în 2017 de o donație în mărime de 80.000 de lei de la fundația Edelweiss patronată de Vladimir Plahotniuc. Funcționara a declarat că suma de bani primită a fost utilizată în scopuri de tratament. 

Centrul de Investigații Jurnalistice a arătat legătura Tamarei Andruşca și lumea politică într-o anchetă jurnalistică

Valentina Buliga

Valentina Buliga

Acest sfârșit de an a fost încununat cu numirea pedistei Valentina Buliga în funcția de șefă a Casei Naționale de Asigurări Sociale. Farmacistă de profesie, Buliga este vicepreședintă a Partidului Democrat din Moldova. A devenit pentru prima oară deputată în 2005. Până atunci a deținut mai multe funcții în domeniul sistemului medical.

În septembrie 2009, a fost numită ministră a Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, post pe care l-a ocupat până la alegerile parlamentare din 2014.

La alegerile locale din 2011, a candidat la funcția de primar general al municipiului Chișinău din partea PDM și a obținut în primul tur doar 2,56% din sufragii.

După alegerile parlamentare din 2014, a acces în Legislativ și a fost numită în calitate de preşedintă a Comisiei parlamentare pentru protecţie socială, sănătate şi familie.

Este cunoscută pentru faptul că, în perioada mandatului său de ministră a Muncii, la o întâlnire cu câteva tinere mame care se plângeau că banii din indemnizațiile pentru îngrijirea copiilor nu le ajung nici de scutecte, Valentina Buliga le-a răspuns sentențios: „Scutece... spălați pelincuțe!”. În consecință, ministra a fost criticată că, în loc să elaboreze politici de majorare a indemnizațiilor pentru nou-născuți, propune metode de îngrijire a copiilor folosite în secolul trecut.

Mariana Colun
31/12/2018




Textele de pe pagina web a Centrului de Investigații Jurnalistice www.anticoruptie.md sunt realizate de jurnaliști, cu respectarea normelor deontologice și sunt protejate de dreptul de autor. Preluarea textelor știrilor și a investigațiilor jurnalistice se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agenții, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat de pe www.anticoruptie.md în primul alineat, iar în cazul posturilor de radio și TV – se citează obligatoriu sursa.

Preluarea integrală a textelor se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil semnat cu Centrul de Investigații Jurnalistice.



Follow us on Telegram

Comentarii