Reporter de Gardă: Lecţie deschisă la Parlament

În 2018, salariul mediu în învăţământ, în sectorul bugetar, a constituit circa 4,7 mii de lei, conform datelor Biroului Naţional de Statistică. Un cadru didactic din R. Moldova  a ridicat în 2018 un salariu anual mediu de circa 56,4 mii de lei – de 25 de ori mai mic decât salariul anual al unui cadru didactic începător din Elveţia (2 800 euro faţă de 71 659 euro). Diferenţe mari se înregistrează şi în raport cu profesorii din Danemarca, Germania, Norvegia, Austria, Irlanda, Finlanda sau Belgia. Ziarul de Gardă şi Reporter de Gardă au realizat un experiment social prin care am încercat să le amintim deputaţilor din Parlamentul R. Moldova despre criza cadrelor didactice generată mai ales de nivelul mic de salarizare a profesorilor.

În ultimii şapte ani, din sistemul educaţional al R. Moldova au plecat peste şapte mii de cadre didactice, numărul total al acestora reducându-se de la 36 134 la 28 552. Aceste date se conţin în informaţiile oficiale oferite de Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării (MECC) şi de Biroul Naţional de Statistică. Principala cauză care îi determină pe profesori să plece din sistem sunt salariile mici.

Ghenadie Donos, preşedintele Federaţiei Sindicale a Educaţiei şi Ştiinţei din R. Moldova, susţine că lipsa cadrelor didactice din sistemul naţional de educaţie e cauzată de mai mulţi factori, unul dintre care este nivelul insuficient al remunerării. „Încercăm să negociem ridicarea nivelului de salarizare. Dacă se va face auzită propunerea noastră, s-ar ajunge la 2500—3000 lei. Acum, din păcate, este 1500-2000 de lei. În oraş, preţurile şi nivelul de trai sunt prea mari pentru un tânăr specialist. De altfel, şi în sate nu-i uşor. Dacă ar fi să comparăm cu salariile din România, acolo, în lei moldoveneşti, ar fi 6000—7000. Diferenţa e foarte mare”, susţine Ghenadie Donos.

În septembrie 2018, membrii grupului „Pedagogi solidari” au depus la Guvern semnăturile colectate în cadrul campaniei „Pedagogii merită” şi o petiţie prin care solicită majorarea urgentă a salariilor cadrelor didactice cu 50% şi a personalului non-didactic cu 100%.Câte un exemplar al petiţiei a fost transmis Parlamentului, Ministerului  Educaţiei, Culturii şi Cercetării, Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Federaţiei Sindicale a Educaţiei şi Ştiinţei. Atunci, pedagogilor li s-a solicitat să identifice sursele financiare pentru majorarea salariului personalului didactic şi non-didactic. Aceştia au venit cu o serie de propuneri în acest sens:

• redirecţionarea fondurilor destinate Arenei Chişinău – 200 milioane de lei;
• eficientizarea utilizării banilor publici (nou-construitul gard din jurul Parlamentului costă 5 milioane de lei, iar pentru Târgul de Crăciun din Chişinău statul a cheltuit 15 milioane de lei);
• respectarea democraţiei, a condiţiilor partenerilor de dezvoltare şi în consecinţă deblocarea asistenţei UE – 100 milioane de euro;
• restituirea miliardului furat din sistemul bancar.

În urma examinării petiţiei, Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării a informat semnatarii despre faptul că majorarea salariilor cadrelor didactice şi non-didactice se va regăsi în noua lege cu privire la sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. Conform noii legi, în vigoare de la 1 decembrie 2018, remunerarea profesorilor în învăţământul general ar urma să se majoreze în mediu cu 13%, conform proiectului prezentat. Totodată, salariile medii ale profesorilor fără vechime în muncă şi grad didactic ar urma să crească cu circa 30%. Niciun angajat din sectorul public nu va primi un salariu mai mic de 2000 de lei (minimul de existenţă pentru populaţia aptă de muncă), iar în cazul în care pentru unele persoane din unităţile bugetare, prin aplicarea noii legi, salariul lunar calculat va fi mai mic decât salariul mediu lunar calculat în anul curent, persoanele vor beneficia de plăţi compensatorii. Astfel, diminuări de salarii nu vor exista.

Rezultatele experimentului: „Lecţie deschisă la Parlament”

Pentru experimentul social realizat de Reporter de Gardă şi Ziarul de Gardă, la intrarea în incinta Parlamentului R. Moldova, au venit mai mulţi actori, care au jucat timp de câteva ore rolul de angajaţi ai sistemului de învăţământ. Acţiunea a fost filmată de la distanţă, pentru a înregistra reacţia naturală a deputaţilor.

Iulian, în rolul de profesor de educaţie fizică: „Mereu am fost convins că într-un corp sănătos e o minte sănătoasă. Dar cum putem vorbi despre sănătate dacă nu ne alimentăm corect?”

Natalia, în rolul de învăţătoare de clasele primare: „Am 3000 de lei salariu, 45 de lei pentru verificarea caietelor şi 600 de lei pentru dirigenţie”.

Sergiu, în rolul de profesor de educaţie muzicală: „Şi n-avea să vin aici până nu vedeam azi dimineaţa facturile acestea: 2500 de lei. Eu nu am 2000 de lei salariu.

Eugenia, în rolul de bucătăreasă la grădiniţă: „Vreau poate vreun deputat a veni şi-a cumpăra un polonic pentru că am auzit că lor le place să mănânce cu lingură mare.

Deputaţii PDM Violeta Ivanov, Igor Vremea, Vladimir Hotineanu, Artur Reşetnicov, au trecut indiferenţi pe lângă profesorii noştri. Deputatul democrat Nae Simion-Pleşca i-a comunicat profesorului de educaţie fizică că a sponsorizat în trecut mai multe competiţii şi a oferit şi o bursă la Universitatea de educaţie fizică şi i-a sugerat să lase un număr de telefon. Democratul Sergiu Sârbu le-a comunicat profesorilor că salariile urmează să fie majorate, lucru care nu s-a întâmplat în ultimii 20 de ani. Deputatul însă s-a arătat nemulţumit de faptul că este filmat pe ascuns: „Regretăm că încearcă a se politiza aceste subiecte şi regretăm că se ascund după copaci şi se face show”.

În anul de studii 2017—2018, din cele peste 28 de mii de cadre didactice care au asigurat procesul educativ, 57,7% au o vechime în muncă de peste 20 de ani. Pe de altă parte, ponderea cadrelor didactice ce activează în sistem de la 2 până la 5 ani constituie doar 1 759 de persoane.

Potrivit datelor oferite de Expert-Grup în cadrul proiectului „Şcoala mea”, în 2017-2018, cei mai puţini profesori au fost înregistraţi în următoarele raioane:

• Basarabeasca – 229 cadre didactice;
• Dubăsari – 410 cadre didactice;
• Donduşeni – 425 cadre didactice;
• Şoldăneşti – 442 cadre didactice;
• Cimişlia – 448 cadre didactice.

Pe de altă parte, cei mai mulţi profesori se atestă în Chişinău – 8334 cadre didactice, în UTA Găgăuzia – 1656 cadre didactice, în Bălţi – 1244 cadre didactice, în Cahul – 1220 cadre didactice şi în Ungheni – 1176 cadre didactice.

Mai mult de 50% din locurile vacante sunt neacoperite

În anul de studii 2017-2018, în Educaţie, sunt înregistrate 1865 de posturi vacante. După repartizarea absolvenţilor facultăţilor de pedagogie au rămas neacoperite 1156 de unităţi. MECC susţine că posturile vacante ar fi fost suplinite în special de cadre didactice care activau prin cumul. În aceeaşi perioadă, s-au atestat posturi vacante la mai multe discipline, printre care:

• limba română – 82 de cadre didactice;
• matematică – 142 de cadre didactice;
• biologie – 20 de cadre didactice;
• chimie – 39 de cadre didactice;
• istorie /educaţie civică – 42 de cadre didactice;
• fizică – 37 cadre didactice.

Potrivit informaţiilor oferite de MECC, în anul de studii 2017-2018, în câmpul muncii au încercat să se plaseze 1001 de absolvenţi, dar au obţinut adeverinţă de plasare doar 819 de persoane. Dintre aceştia, însă, doar 269 de tineri specialişti s-au prezentat la locul de muncă.