Grație Acordului de Liber schimb cu Uniunea Europeană, agricultura moldovenească a obținut o perspectivă promițătoare de dezvoltare. Aliniindu-se la standardele de calitate europene, cele mai exigente din lume, agricultorii moldoveni au posibilitatea să obțină profituri constante și consistente exportând pe piețele internaționale.
Problema este că sectoarele agricole cu valoare adăugată, deși asigură un profit semnificativ chiar în cazul afacerilor nu prea mari, au nevoie de brațe de muncă calificate, capabile să implementeze cele mai avansate tehnologii și practici de lucru. Din păcate, sistemul de învățământ agricol din Republica Moldova, nu este pregătit să facă față acestei realități. Deși există cerere de forță de muncă în ramurile de perspectivă ale agriculturii moldovenești, școlile de meserii nu au suficienți elevi și nu pregătesc specialiștii corespunzători.
Conform datelor statistice, în anul de studii 2018/19 rețeaua instituțiilor de învățământ profesional tehnic care cuprinde 89 de instituții (13 centre de excelență, 34 colegii şi 42 școli profesionale) au avut înscriși 15,3 mii elevi sau cu 9,7% mai puțin faţă de anul de studii precedent. Doar 184 de elevi din cei înscriși vor studia meserii din domeniul agricol, chiar dacă Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă anunța în octombrie curent circa 12,7 mii de locuri de muncă vacante, dintre care 427 în agricultură.
Pornind de la această realitate, proiectul USAID Agricultura Performantă în Moldova (USAID/APM) a decis să sprijine școlile de meserii, care pregătesc specialiști calificați pentru ramuri de perspectivă ale agriculturii moldovenești, prin dotarea cu material didactic și utilaj modern. Școala de meserii din Bubuieci, o instituție care, pregătește apicultori și Școala profesională din Nisporeni, care dorește să se orienteze spre pregătirea specialiștilor în domeniul de producere a pomușoarelor, au beneficiat la moment de astfel de asistență.
Cât de importantă este pentru apicultorii moldoveni pregătirea tinerilor specialiști în domeniu?
Anual, Școala de meserii din Bubuieci pregătește și plasează pe piața muncii 25 de tineri apicultori înalt calificați. Iar din acest an dispun de un laborator performant pentru cursurile practice ale tinerilor apicultori.
Potrivit lui Ion Maxim, președinte al Asociații Naționale a Apicultorilor din Moldova (ANARM), apicultorii profesioniști, care au peste 100 de stupi, au nevoie de specialiști calificați, de aceea sunt interesați în a angaja absolvenții acestor grupe.
„Angajații primesc salarii destul de bune, care ajung uneori și la 10 mii de lei pe lună”, ne relatează Ion Maxim.
Pe de altă parte, sectorul apicol se confruntă în ultimii ani cu îmbătrânirea celor ocupați în apicultură.
„Acum vârsta medie a acestora este între 60 și 70 de ani, iar tinerii apicultorii pot deschide noi perspective ramurii”, constată președintele ANARM.
Și Vladimir Miron, apicultor din Nisporeni, care are o afacere în domeniu este interesat de pregătirea profesională a apicultorilor.
„Am deja în prisacă peste 100 de stupi și, din vara viitoare voi avea nevoie de un angajat. Pentru început aș fi de acord să iau la lucru un tânăr care a absolvit clasa a noua, care vrea să lucreze, să-i arăt pe parcursul verii bazele apiculturii, iar după asta el să se înscrie la o școală de meserii, în grupele de apicultori”, ne relatează acesta.
În plus, și apicultorii cu experiență ar putea să urmeze niște cursuri de reperfecționare. Iar Școala din Bubuieci chiar are în plan inițierea unor astfel de cursuri.
Zinaida Sajin, directoare a școlii din Bubuieci spune că grupele de apicultori au fost deschise, deoarece este o profesie solicitată pe piață care oferă salarii relativ bune.
„Astfel, sper să contribuim și noi, cât de puțin, la convingerea tinerilor de a rămâne aici în țară, la dezvoltarea businessului autohton și a economiei țării”, menționează ea.
„Timpul dictează o nouă paradigmă învățământului profesional”
Și Școala de meserii din Nisporeni caută să apropie procesul didactic de cererea de pe piața muncii. Directorul aceste școli, Dumitru Lupei spune că timpul dictează învățământului profesional tehnic o altă paradigmă. Dacă până acum misiunea de bază ținea, în general, de formarea competențelor profesionale ale viitorilor muncitori, astăzi aceștia urmează și să fie ghidați în carieră, în viața profesională sau în mediul de afaceri.
Școala din Nisporeni pregătește specialiști pentru mai multe ramuri agricole: apicultură, legumicultură și horticultură, viticultură și vinificație, mecanizarea agriculturii. Totodată, pe lângă pregătirea profesională tehnică în domeniile respective, este foarte importantă și abilitatea de a găsi piețe de desfacere.
Avem nevoie de specialiști în marketing anume pentru sectorul agricol, dar și cum să gestioneze o afacere. Acum nu prea există astfel de cursuri.”, menționează directorul din Nisporeni.
Potrivit lui Dumitru Lupei, pentru a-i ține pe tineri în domeniul agricol autohton, trebuie schimbată imaginea agriculturii, care nu mai este legată de sapă și lucrul manual, ci este un domeniu înalt tehnologizat. Iar instituțiile de învățământ agricol trebuie să fie dotate cu echipamente și utilaje performante, cu tehnologii moderne.
Încă o ramură de perspectivă, cultivarea pomușoarelor
Școala de meserii din Nisporeni urmează să deschidă o grupă de elevi, specializați în cultivarea pomușoarelor, un alt sector cu mari perspective, care ia amploare în ultimii ani.
„Am stabilit niște colaborări cu Asociația „Pomușoarele Moldovei”, am studiat baza lor de resurse umane și am văzut că se confruntă cu un deficit mare de cadre. Astfel, împreună cu ei și cu Proiectul Agricultura Performantă- în Moldova pregătim baza materială care ne-ar permite să instruim de anul viitor specialiști în acest domeniu.”, spune directorul.
Aneta Ganenco, președinta Asociației “Pomușoarele Moldovei” relatează că agricultura demult nu mai este un domeniu, în care sunt suficiente doar cunoștințele transmise din tată în fiu.
„Pentru a fi performant, acum trebuie să ai cunoștințe și în chimie, în pedologie în evoluția soiurilor și a metodelor avansate de cultivare. Doar așa putem ține pasul cu producătorii de pomușoare din alte țări și să fim competitivi pe piață”, ne relatează președinta Asociației.
Asociația pe care ea o conduce are în prim plan activități, direcționate anume spre apropierea dintre instituțiile de învățământ agricol, știință și sectorul pomușoarelor.
Comentarii