Se spune că fiecare vin poartă amprenta locului de unde provine, iar fiecare beci ascunde nu doar vinuri de calitate, dar și istoria generațiilor de vinificatori care au stat la cârma vinăriei. Doina Vin din satul Răzeni, fiind o afacere de familie, cu o istorie de peste 25 de ani este o mărturie a faptului că un vin bun se poate obține doar cu multă dragoste și dăruire.

Strugurii calitativi reprezintă 60% din succesul unui vin de calitate, după care urmează specialiștii, utilajele, experiența pe care reușești să o acumulezi. Feodosie Borș, directorul Vinăriei Doina Vin, mai întâi s-a îndrăgostit de oamenii și locurile frumoase din Răzeni, după care a ajuns să gestioneze o vinărie cu istorie.„Mi-au plăcut mult locurile și oamenii de la Răzeni”

„Dragostea față de vinificație vine de acasă, ca și la oricare moldovean. Dar până am ajuns să fiu un vinificator bun am urmat studii de profil la Universitatea Agrară de Stat, facultatea Tehnologie, specialitatea Tehnologia vinului. Și de atunci sunt în ramura vitivinicolă. După finalizarea studiilor am lucrat, în perioada anilor 1987 -1993, la Institutul Național al Viei și Vinului, inginer șef. În acea perioadă colaboram cu Fabrica de vinuri din Răzeni. Mi-au plăcut mult locurile și oamenii de la Răzeni. Când a apărut oportunitatea de a procura fabrica, nu am stat prea mult pe gânduri și așa am devenit proprietar”, ne-a spus directorul, în cadrul unui interviu realizat cu echipa Agrobiznes.

O importanță deosebită o are și zona unde se produc vinurile, iar satul Răzeni este o regiune specifică, astfel că vinurile roșii sunt de o calitate foarte înaltă, ne-a comunicat proprietarul, ținând să accentueze că nu regretă nici pentru o clipă decizia care l-a adus din raionul Telenești, tocmai în Răzeni.

„Satul Răzeni era specializat în producerea vinurilor de calitate, altfel că aveam multe budane din stejar, care cu timpul au devenit nefuncționale, s-au uzat. La moment, mai avem câteva, dar nu le mai folosim pentru că sunt depășite și de timp, și de cerințele care sunt față de calitatea vinului. Cele mai potrivite sunt vasele din inox, care sunt ușor de igienizat, de deservit, dar și frumoase la exterior. Cumpărătorii, deseori sunt interesați la ce utilaje este produs vinul, în ce vase se păstrează. Desigur, astăzi, nu mai poți să faci concurență folosind utilaje vechi”.

Afacerea poarta numele fiicei mai mari, Doina. Este în primul rând, un gest frumos de dragoste al tatălui pentru fiică, însă acest nume are și o conotație patriotică. Perioada post-sovietică în Moldova a fost caracterizată de trezirea identității naționale, iar Doina este un nume tipic poporului român, care exprimă cele mai variate sentimente de dor, jale, înstrăinare și iubire.

„Ne-am axat pe calitatea vinului”

În anul 2016, vinăria a beneficiat de suport din partea Proiectului de Competivitate din Moldova finanțat de USAID și Suedia, care a oferit consultanță pentru identificarea domeniilor care necesitau suport, astfel au reușit să-și reînnoiască baza de vase pentru producerea vinului, dar și echipament pentru răcire, presare și pompare.

„Vasele erau din metal negru, o parte erau vopsite pe interior, o altă parte erau emailate, foarte puține erau din inox. Recunosc că, consultanța pe care am primit-o din partea Proiectului de Competitivitate din Moldova a fost un imbold ca să facem schimbările spre calitate. Am început să înțelegem că avem posibilitatea să producem și să realizăm vinuri de înaltă calitate. Atunci am căpătat încrederea în forțele proprii. Mulțumim mult Guvernelor American și Suedez pentru că ne-au ajutat foarte mult, în primul rând cu consultanță, dar și financiar. Poate pentru mulți suma de care am beneficiat este una mică, dar aceasta ne-a motivat. După primii pași pe care i-am realizat, am înțeles că trebuie să mărim volumele de investiții. Acum putem să producem vinuri de calitate. Astfel, am reușit să achiziționăm o pompă de circa 5 mii de euro și un răcitor pe care îl folosim la producerea vinurilor cu temperatură controlată. După care a urmat achiziționarea vaselor din inox, reparația imobilelor, am schimbat acoperișul, au fost reparate pardoselele ca să putem mai ușor realiza igiena”, ne-a explicat Feodosie Borș.

De asemenea, în cadrul Proiectului recolta şi procesul de producere a fost monitorizat de consultanţi dedicaţi din cadrul Oficiului Național al Viei și Vinului.

„Având utilaje performante este cu mult mai ușor de lucrat”

În același context, Constantin Scutelnic, tehnolog, ne-a spus că achiziționarea cisternelor din inox contribuie la obținerea unui vin cu mult mai calitativ, iar aceasta respectiv, duce la identificarea noilor piețe de desfacere.

„Odată cu procurarea vaselor din inox, dar și a răcitorului pentru controlul temperaturii în timpul fermentării, pompelor este cu mult mai ușor de lucrat. Acestea ne ajută să producem, în primul rând, vin mai calitativ. Dacă mustul se fermentează la o temperatură mai înaltă se pierd toate aromele. Vinurile, înainte de a merge la îmbuteliere, se tratează cu frig după care se mențin în cisternele din inox 6-7 zile, apoi se filtrează”.

Inginerul vinăriei, care lucrează de mai bine de 45 de ani, recunoaște că utilajele performante le ușurează cu mult munca.

„Eu activez la fabrică de aproximativ 45 de ani, în calitate de inginer-mecanic sunt responsabil de starea tehnică a utilajelor. Având utilaje performante este cu mult mai ușor de lucrat, dar și calitatea vinului este mai bună. Nu mai sunt cisterne emailate sau vopsite, pe care era foarte greu de spălat, dar și vinul nu mai are contact cu metalul. Astfel, la moment, este mult mai bine și ușor de lucrat. Am studiat la Colegiul de vinificație, specialitatea inginer, îmi place ceea ce fac și probabil de aceea lucrez atât de mult timp în acest domeniu”, ne-a spus domnul Feodor.

Reorientare de pe piețele CSI în UE

Dacă la începutul anilor 2000, majoritatea vinurilor erau exportate spre piețele CSI, 10 ani mai târziu atât Doina Vin, cât și celelalte companii producătoare de vinuri din Moldova au început să se reorienteze spre piața UE. Cum a reușit Doina Vin să cucerească piețele alternative ne-a comunicat fiica cea mai mare, Doina.

„Piața UE este una atractivă dar și extrem de competitivă. Este nevoie de multă perseverență, procese pentru asigurarea calității și un pic de noroc pentru a reuși. Consumatorul din UE nu cunoaște despre Moldova. Din punctul meu de vedere, este o posibilitate pentru că putem alege abordarea cu care ne vom poziționa și promova. Eforturile depuse de reprezentanții ramurii turismului cu campania beourguest, punând accentul pe ospitalitate, autenticitate și vin sunt lăudabile. Sunt convinsă că, în 5 ani, Moldova va deveni mai cunoscută și de ce nu o destinație frumoasă de vacanță”, ne-a mărturisit Doina.

„Investițiile ne-au ajutat să cucerim noi piețe de desfacere”

La moment, vinăria are ca și prioritate să se impună pe alte piețe decât cele din CSI. Se orientează spre Europa, în special România, Polonia, Cehia, Țările Baltice, Germania.

„Fabrica noastră are experiență de export în China, mici încercări în SUA. De mai mult de 20 de ani lucrăm cu piața din Germania. Vrei nu vrei, trebuie să ridicăm standardele de producție, altfel nu poți să faci față concurenței. Avem parteneri cu care lucrăm de mai mulți ani cum ar fi: Polonia, Țările Baltice, Germania, Belarus. Dar și parteneri noi – China, România care este o piață interesantă pentru vinul moldovenesc. Cei care s-au orientat mai devreme spre piața din România au succese destul de bune. Pe piața românească, vinurile au preț, oamenii apreciază vinurile de calitate. Noi toți suntem tentați, când mergem într-un magazin să cumpărăm ce este mai ieftin, dar nu tot ce este mai ieftin este și de calitate. O parte din colegi sunt interesați să comercializeze viurile pe piața din SUA, Canada”, ne-a spus Fedosie Borș.

Unica șansă este calitatea produsului

Fedosie Borș susține că sunt necesare încă multe investiții în viticultură, prelucrare, păstrare, în toate domeniile ce țin de tehnologie.

„Toate ar fi bune și frumoase dacă nu ar fi variațiile pe piață. După embargoul din 2006 -2013, ramura a avut foarte mult de suferit. Noi am început să ne orientăm spre un produs mai calitativ la un preț mai înalt și valoarea afacerii crește calitativ. Eu cred că aceasta este calea pe care ar trebui să o urmeze toți producătorii de vinuri din Moldova, fiindcă noi nu mai putem concura cu cantitatea. Au fost vremuri când întreprinderile produceau de la 5 milioane la 20 de milioane de sticle. La moment, producători cu așa volume sunt doar câțiva. Toate investițiile care au fost făcute la fabrică au avut drept scop creșterea calității. De când ne-am orientat spre calitate am început să creștem valoric, ca și cantitate nu avem creșteri mari. Ne-am lansat în afacere ca producător de vin în sticlă, vinul în vrag a venit mai târziu. Vânzările vinăriei ajung la un milion de euro anual”.

Medaliile la concursuri – garant al calităţii

Eforturile şi investiţiile din ultimii ani au început să dea roade şi vinurile Doina Vin au început să fie remarcate la concursurile internaționale.

„Am participat la concursul Black Sea Region Contest din Chișinău cu vinurile Artitudine Merlot 2015, care a obținut medalia de aur și Merlot 2017, care a obținut medalia de argint. După care, am participat la expoziția din Polonia cu aceleași vinuri, care au fost la fel menționate cu medalia de aur și argint. La expoziția din Praga, Merlot 2015 a fost recunoscut drept cel mai bun vin din categoria vinurilor roșii seci și a obținut medalia de aur. Medaliile obținute sunt destul de importante fiindcă oamenii înțeleg vinul fiecare în felul său, dar când văd că un vin este remarcat cu o medalie, sau cu o diplomă vine încrederea – este un produs bun și îl acceptă în consum”.

Cu suportul Oficiului Național al Viei și Vinului, care gestionează producerea vinului cu indicație geografică și cu denumire de origine, vinurile cu brand de țară Wine of Moldova, vinăria Doina Vin a avut posibilitatea să participe la concursuri, expoziții prin intermediul căruia a devenit mai cunoscută.

„Anterior, fiecare producător cum putea participa la expoziții, la moment însă mergem împreună cu Oficiul și astfel ne facem observați și cunoscuți. Aceasta oferă posibilitatea ca mai mulți producători să participe la expoziții și concursuri, diferite sărbători, pentru că așa se vorbește despre această ramură, vinuri, producători și în general despre Moldova”.

Consumatorul este cucerit de un marketing atrăgător

Un mare suport l-a primit de la fiica sa Doina, care de mai mulți ani lucrează în Germania, dar a revenit pentru un an de zile ca să-l ajute să promoveze vinurile noi lansate. Odată ce scopul trasat a fost realizat, iar vinul din interiorul sticlei a cucerit consumatorul, a fost nevoie de activități pentru a fi promovat. Pentru că oricât de bun nu ar fi conținutul, suntem cuceriți, în primul rând de etichetă, numele și descrierea vinului, susține Doina Borș.

„Pe aceasta mi-am bazat activitatea: elaborarea unui strategii de piață, dezvoltarea şi poziţionarea unor noi branduri, intensificarea promovării pe social media etc. Eu mi-am făcut studiile economice și formarea ca profesionist în Austria și Germania. Astfel, am adus experiența și așteptările din Vest pentru a le implementa la noi acasă. În rezultat, în ultimii 2 ani au fost create 3 branduri noi de vinuri, fiecare adresându-se unor profiluri diferite de consumatori”.

Vinăria dispune de o plantație de viță de vie pe o suprafață de 150 de hectare, dintre care 30 de hectare sunt în arendă, dar cea mai mare problemă este lipsa brațelor de muncă.

„Adevărul e că, în ultimul timp e destul de problematic pentru că nu avem forță de muncă, mulţi pleacă din Moldova. Tot mai mult se discută despre cum să mecanizăm lucrul în viticultură. Să faci un vin de calitate este destul de greu indiferent unde te afli, dar dacă ai specialiști buni și materie primă nu este greu. Pentru toate însă avem nevoie de stabilitate, mă refer la stabilitatea prețurilor, piețelor, cursului valutar, relațiile cu băncile. Este important să poți obține un credit de la bănci. Vinăriile sunt afaceri în care se câștigă modest. Nu știu dacă este cineva care face investiții în ramura vitivinicolă din surse proprii, majoritatea sunt din credite”, ne-a mărturisit proprietarul.

„Putem cointeresa tinerii oferindu-le oportunități”

Eroul nostru a menționat că, cea mai mare îngrijorare pe care o are este faptul că copiii nu prea doresc să se întoarcă de peste hotare acasă.

„Regret că moldovenii nu au folosit posibilitatea de integrare în UE, pentru că aceasta ne-ar fi oferit mai mult suport financiar prin subvenții și fonduri. Poate și tinerii ar rămâne acasă, dacă ar exista aceste finanțări. Cred că am putea stopa migrația în masă a populației doar oferindu-le diferite oportunități. Păcat pentru noi, că avem așa pământuri mănoase și așa greu ne descurcăm. Pentru o dezvoltare de succes a ramurii trebuie să fie foarte bine definite sursele de finanțare”.

Pentru viitor, are planuri mari, dar toate investițiile trebuie realizate treptat.

„Mă gândesc că poate ar fi cazul să ne îndreptăm privirile și către Japonia, care este o țară cu un potențial economic destul de mare, cu o populație care se egalează cu cea a Federației Ruse. Astăzi, tehnologiile ne permit să producem vinuri slab alcoolizate sau fără alcool și am putea să ne orientăm către țările care ar aprecia acest vin, cum ar fi Țările Arabe. Sunt multe proiecte interesante care pot fi realizate”.

Rebranding pentru a aduce un strop de modernism

Pe 20 decembrie, Doina Vin sărbătorește 25 ani de la fondare. Cu această ocazie conducerea a decis să realizeze un rebranding.

„Noul brand corporativ ne permite sa întărim mesajul brandurilor de vinuri noi lansate și ne aduce o notă de prospețime. La fel ca și compania, noul brand corporativ este un cupaj de tradiții și modernitate. Am păstrat unele elemente din vechiul brand, precum numele „Doina Vin”, elementul de cerc și culoarea verde. În același timp am făcut unele schimbări pentru a aduce un look fresh și modern”, a explicat Doina.

Noi producem pentru consumator

După schimbările care s-au produs, Vinăria Doina Vin intenționează să deschidă ușile pentru turiști. La prima etapă, vor amenaja o sală de degustație cu o terasă de vară, care va fi destinată tuturor doritorilor de a cunoaște ceva nou.

„Vinăria noastră se află nu departe de Chișinău. Cu ajutorul Proiectului de Competitivitate planificăm să deschidem ușile pentru turiști și nu doar, pentru oamenii care nu dispun de timp ca să meargă la o destinație mai îndepărtată. Le vom pune la dispoziție asortimentul nostru de vinuri cu o mică excursie prin vinărie, ca să vadă cum se produce vinul, care sunt planurile de viitor, posibilitățile noastre de producție. Totodată, să discutăm cu ei ca să aflăm care ar fi vinurile pe care le-ar dori să le producem, pentru că noi lucrăm pentru consumator. Comunicarea directă cu consumatorul la locul producerii va fi una productivă, pentru că ne dorim să invităm și parteneri de peste hotare cu care lucrăm ca să vadă cum producem vinul, ce tehnologii avem. Ne orientăm spre a comunica cât mai mult cu consumatorii noștri. Noi toți suntem producători de vinuri, dar fiecare vinărie în parte produce diferit, avem un produs care ne caracterizează”.

Vinul trebuie savurat, servit în compania unor persoane interesante și apropiate, susține eroul nostru.

„Ca să produci un vin de calitate, să te remarci cu acest produs trebuie timp. Dacă să fac o retrospectivă prin ce a trecut ramura vitivinicolă din Moldova, nu pot să înțeleg de unde am găsit puteri ca să rezistăm și să ajungem la ceea ce avem astăzi. Încercări au fost multe, pe alocuri au fost destul de grele că îți veneau gânduri să lași totul și să pleci, dar nu puteam pentru că aveam niște obligațiuni față de parteneri, angajați, față de bănci și astfel nu puteai să lași totul și să pleci. Au fost și din cei care au obosit și au făcut un pas înapoi. Eu cred că, faptul că suntem de aici, suntem cu sufletul și cu toată ființa noastră pentru pământurile acestea, ne-au menținut. Eu cred că tinerii de acum, nu doresc să-i supăr, dar dacă ar fi trecut prin ceea ce am avut noi a trece lăsau totul și plecau. Dat fiind faptul că, toată viața ne-am ocupat cu meseria asta și am ținut mult la ceea ce facem, ne-a mobilizat”.

Întrebat dacă s-ar vedea într-o altă profesie, eroul nostru spune zâmbind că fiecare om trebuie să facă ceea ce poate el mai bine.

”Nu m-am gândit niciodată că aș putea să fac o altă meserie, pentru că nu am avut timp, am fost prins în activitatea mea de zi cu zi. Ceea ce facem necesită dedicație și nu ai timp să te gândești la altceva. Este ușor să te aventurezi în lucruri noi, dar care o să fie rezultatul nimeni nu știe. Mai bine faci ceea ce poți cel mai bine, unde ești sigur, profesionist. Nu știu unde m-aș fi realizat mai bine decât aici unde sunt acum. Asta este menirea mea, soarta mea, asta sunt eu”.