Cum a fost resimțit STRESUL valutar de moldoveni la 25 de ani la apariția leului
„Stresul valutar este un indicator necesar de la apariția monedei naționale a R. Moldova. Este vorba de cursul valutar, care este ceva mai mult decât pentru orice altă țară. Veniturile valutare ale cetățenilor noștri obținute din remitențe sunt mult mai mari decât veniturile salariale obținute în țară în lei moldovenești”, scrie economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, în publicația TREND HUNTER.
Potrivit acestuia, majoritatea tranzacțiilor mari sunt realizate în valută străină, iar o parte considerabilă a economiilor și depunerilor în bănci la fel sunt deținute în valută străină.
„Orice fluctuație pe piața valutară afectează practic toți cetățenii. Aici trebuie să accentuez că cetățenii sunt afectați de orice fluctuație fie aprecierea sau deprecierea unei valute. Oamenii vor să știe ce va fi cu banii lor. Fie că sunt păstrați în lei sau în valută străină”, spune acesta.
Pentru a arăta șocurile provocate de fluctuațiile de pe piața valutară, Ioniță a elaborat un indicator denumit „STRESUL VALUTAR”.
„Acest indicator măsoară variația zilnică a Leului față de USD și se sumează lunar, trimestrial și anual. Sumarea se face indiferent de direcția în care s-a modificat cursul valutar, deoarece orice fluctuație afectează cetățeanul de rând. Din grafic putem observa că cetățenii noștri au trecut prin două cele mai puternice șocuri în 1998-1999 și 2015. În 1998-1999 șocul a durat un an jumate de zile și s-a manifestat prin deprecierea cu 2,6 ori a monedei naționale, de la 4,8 lei/USD (tr. III 1998) la 12,4 lei/USD (tr. I 2000).
În 2015, șocul valutar a fost provocat de doi factori – jaful bancar și speculația valutară (tr.I 2015), care până în prezent nu a fost investigată de către autorități. Deprecierea valutei a fost de doar 30%, de la 15 lei/USD (tr IV 2014) la 19,9 lei/USD (tr. IV 2015). Însă, șocul valutar a fost de 137,5% și nu a fost provocat de deprecierea valutei, dar de speculația valutară, care a avut un impact mult mai puternic decât jaful bancar propriu zis”.
Cele mai bune perioade pentru moneda națională sunt anii 2005-2006, când am avut cea mai longevivă stabilitate pe piața valutară.
În 2018, „Stresul Valutar” a intrat în parametrii obișnuiți pentru R. Moldova, afirmă Ioniță. „În luna noiembrie 2018, acesta a constituit 2,3%, mai puțin decât media lunară pe ultimii trei ani. Până la finele anului, dacă nu se întâmplă nimic extraordinar, „Stresul Valutar” anual va fi sub 31% cea ce este minimul din ultimii trei ani”, a conchis acesta.
MĂRTURII despre foametea organizată de sovietici în Basarabia: „Sătenii mergeau prin sat ca niște umbre fantomatice. Deseori, se prăbușeau la pământ și rămâneau întinși pe jos. Mai târziu venea cineva din familie să-i ridice. Dacă venea…”
Cerbi STOPAȚI la vamă. ANSA nu a admis pe teritoriul R. Moldova mai multe animale, deoarece agentul economic nu avea actele în regulă
Rusia pune în pericol MII de zboruri civile. Incidentele ar fi avut loc inclusiv în R. Moldova