Andrey Yarmak, economist al Departamentului de investiții FAO, susține că volumul mondial al comerțului de mere a rămas neschimbat în ultimii 6 ani, iar producerea continuă să crească. Astfel, în cazul în care nu vor fi întreprinse schimbări, producătorii vor avea de suferit. Ce schimbări anume, vă spunem în reportajul ce urmează.
„Există oare o criză a businessului fructelor? Consider că nu, există doar o cantitate prea mare a fructelor de proastă calitate. Lipsa creșterii cererii pentru mere este evidentă. Plus, recolta record obținută în Europa în acest an (o creștere de 3,4 milioane de tone) este echivalentă cu 40 de piețe anuale de mere în Moldova. Și piața mondială a concentratului este în scădere, cu 14% în ultimii 5 ani. Acesta este înlocuit activ cu alte băuturi, mai sănătoase, cum ar fi sucurile naturale. Reducerea prețurilor concentratelor duce nemijlocit la micșorarea rentabilității livezilor cu procent mare de mere necalitative, ce erau în anii precedenți valorificate la prelucrare. Astfel, producătorii trebuie să caute noi piețe de desfacere pentru concentratul de mere sau să reducă prețul pentru a obține un produs mai ieftin, deci accesibil tuturor. Dacă aceștia produc mere pentru prelucrare, atunci este bine, dacă nu, trebuie întreprinse schimbări majore pentru a avea succes”.
Expertul a mai menționat că prelucrarea merelor rămase în urma recoltării nu înseamnă adăugarea valorii, deoarece sunt prelucrate resturile, nu mere calitative. Iar factorii ce duc la stagnarea pieței mondiale a merelor sunt:
- Merele sunt înlocuite activ cu alte fructe, mai comode de consumat;
- Pomușoarele devin din ce în ce mai accesibile pentru consumatori;
- Reducerea ritmului globalizării (războaie și războaie comerciale);
- Reducerea prețurilor la energie la nivel mondial;
- Majorarea suprafețelor cultivate cu mere în țările în curs de dezvoltare;
- Incapacitatea de a concura cu produsele derivate finite;
- Consumul de mere în țările dezvoltate nu crește;
- Merele sunt incomode pentru consum.
„Populația țărilor dezvoltate cheltuie foarte puțin din buget pentru produsele alimentare, iar prețul pentru mere și pomușoare sunt practic echivalente, astfel, aceștia optează pentru pomușoare. Unele țări din UE, cum ar fi Italia, au redus perioada de exploatare a livezilor intensive de mere până la 7 ani, pentru a putea asigura piața cu soiuri solicitate. O astfel de practică trebuie aplicată și în livezile din Moldova”.
Andrey Yarmak a adăugat că merele de dimensiuni mici devin din ce în ce mai populare. Acestea sunt mai comod de consumat și pot fi ușor păstrate în boxe pentru mâncare. Producătorii din Moldova produc mere de calibru mare, pe când consumatorul optează pentru comoditate. Un alt motiv este o slabă promovare a merelor, spre deosebire de alte fructe. Consumatorii au uitat de acest produs, comparativ cu pomușoarele, ce sunt promovate activ.
„Producătorii din Moldova sunt orietați doar pe piața rusă, iar calitatea și sortimentul vândut în Federația Rusă nu corespunde cu cerințele altor piețe externe. Lipsa cooperării dintre producători face imposibil exportul în alte țări, în care prețul merelor este de 4-5 ori mai mare”.
Merele devin solicitate pe piețele externe începând cu luna aprilie, iar producătorii nu pot asigura fluxul continuu în primăvară, deoarece calitatea nu corespunde cerințelor. Foștii importatori cum ar fi Rusia, Uzbekistan, Georgia, Azerbaidjan, Tadjikistan și Ucraina au început activ producerea merelor, astfel, reorientarea pe alte piețe este absolut necesară. Serbia exportă circa 200 de mii de tone de mere în Rusia, iar Polonia continuă să mărească productivitatea (deja peste 4 milioane de tone).
Unde, totuși, crește importul de mere?
- În țările în care mărul este exotic și venitul nu este dependent de petrol, cum ar fi Indonezia, Vietnam, Filipine, Bangladesh, Coreea de Sud, Thailanda, Sri Lanka.
- Țările cu venituri mari ce nu produc mere: Taiwan, Hong Kong, Singapore, etc;
- Țările mari, în care populația și veniturile cresc rapid: China, India, Pakistan, Irak etc.
- Aproape toată creșterea importurilor are loc în Asia și un potențial înalt prezintă Africa.
Cum să exporte producătorii sistematic în Asia?
„Prima condiție este ca soiurile să fie moderne, de perspectivă, și de calitate extra. Merele în Asia nu sunt produse de primă necesitate, prin urmare sunt necesare numai soiuri premium. Crearea unei rețele de personal în regiune ce ar supraveghea cererea este absolut necesară, pentru a crea un flux permanent, livrări imprevizibile. La fel, este necesară adaptarea tehnologiilor de cultivare, depozitare și ambalare ce ar asigura calitatea, culoarea și duritatea perfectă – acestea sunt cerințele minime pentru ca un măr să „reziste” cu succes 45-50 de zile după depozitare. Și nu în ultimul rând, este importantă strategia de promovare. Marketing, marketing și iar marketing! La urma urmei, toți tind spre această piață”.
Dar dacă în 2019 vor fi și mai multe mere?
„Investirea în cunoștințe, creșterea productivității, eficienței și calității, precum și în formare asigură succesul. Formarea producției în baza unei strategii de marketing, nu invers! Producătorilor nu trebuie să le fie teamă, să defrișeze livezile nerentabile. Este necesară cercetarea activă a piețelor, nu cea bazată pe presupuneri. Aș recomanda prețurile scăzute pentru promovarea consumului intern. Cooperarea atât în timpul exportului cât și la vânzările pe piața internă. Și evident, este necesară cunoașterea limbii engleze”.
Economistul a concluzionat că, merele de calitate mereu vor avea acces pe piață și cerere. Iar pentru a mări comercializarea producătorii trebuie să se axeze pe promovare și să studieze necesitățile pieței.
Degrabă vom fi defrișați și noi- nu prea suntem rentabili pentru țară…