„Jur/Făgăduiesc să îndreptățesc încrederea acordată de popor, să particip cu bună-credință la exercitarea puterii de stat, să respect Constituția și legile țării, să îndeplinesc îndatoririle ce îmi revin în calitate de deputat, iar acțiunile pe care le voi întreprinde să fie numai spre folosul și bunăstarea poporului. Așa să mă ajute Dumnezeu!”. Acesta este textul jurământului care se propune a fi rostit „solemn” de către deputații viitorului Parlament. Cel puțin, asta Codul regulilor și procedurilor parlamentare, aprobat azi în prima lectură de către 52 de deputați ai majorității parlamentare.
Codul prevede faptul și „făgăduința” fără formula religioasă, care se completează la final cu formula: „Jur/făgăduesc pe onoare şi conştiinţă”.
Potrivit proiectului, „jurământul/făgăduința scris/ă se rosteşte solemn, se semnează de fiecare deputat şi se transmite Secretarului general al Parlamentului pentru a fi conexate la dosarul personal”, iar refuzul depunerii acestuia „se constată de către președintele ședinței, se include în dosarul personal, se menționează pe pagina web oficială a Parlamentului și, după caz, în alte documente oficiale ale Parlamentului conform listei stabilite de Biroul permanent”.
În prezentarea proiectului, deputatul Sergiu Sîrbu a menționat că se stabilesc expres prevederi referitoare la amplasarea sediului Parlamentului, cazurile de schimbare temporară a localizării Parlamentului, locul desfășurării ședințelor plenare, limba de lucru în Parlament, modul de utilizare a simbolurilor de stat. De asemenea, un element nou este stabilirea expresă a sărbătorii „Ziua Parlamentului” – 23 mai.
Proiectul a fost criticat dur de către reprezentanții tuturor fracțiunilor parlamentare, cu excepția celor din majoritatea parlamentară. Unul dintre articole prevede că „ședința de constituire a Parlamentului nou-ales este prezidată de Președintele legislaturii anterioare, dacă acesta mai este deputat”, lucru care a trezit multe discuții în cadrul ședinței plenare. Astfel, Andrian Candu a spus că va cere personal excluderea prevederii din acest proiect.
O altă prevedere este că fracțiunile parlamentare se constituie din 6 deputați, iar grupurile parlamentare – între 2 și 5 deputați. Președintele PLDM, Tudor Deliu a ținut să precizeze că, în condițiile în care pragul electoral pentru o formațiune este de 6%, iar în viitorul Parlament pe liste vor fi aleși doar jumătate de deputați, ar putea fi cazuri în care o formațiune care a trecut la limită pragul electoral să aibă doar 3-4 deputați, iar astfel să nu-și poată forma propria fracțiune.
Proiectul urmează să intre în vigoare la data constituirii legale a noii legislaturi a Parlamentului. Astfel, unii deputați au menționat că ar fi mai corect de lăsat proiectul ca să fie rectificat și adoptat de deputații care vor fi aleși în Parlament atunci. Argumentul însă nu a fost împărtășit de deputații majorității parlamentare care au adoptat proiectul cu 52 de voturi.