Cenuşa produsă iarna într-o gospodărie, prin arderea lemnelor pentru încălzire, poate acoperi aproape în totalitate necesarul de fosfor şi potasiu al unei grădini de legume.
Cenușa obținută în urma arderii lemnului poate fi adăugată la amestecul pentru compost sau poate fi amestecată separat în sol, pentru îmbogățirea acestuia cu minerale, mai ales pentru plantele care preferă un sol ușor alcalin.
Care sunt efectele produse de cenușa de lemn?
Efectul principal al îmbogățirii solului cu cenușa de lemn este creșterea pH-ul solului. Din acest motiv este recomandat să testezi pământul din gradina ta înainte să o adaugi.
Cele mai multe legume preferă un pH de 6,5, iar adaosul de cenușă în exces poate creste pH-ul peste 7.
Dacă legumele sunt afectate de hernia rădăcinilor, pH-ul poate fi crescut până la 7,5 în zonele afectate pentru a inhiba apariția bolii ce afectează mai ales legumele rădăcinoase.
Cenușa de lemn conține și minerale importante pentru plante: potasiu, fosfor și calciu. În cantități mai mici, în funcție de natura lemnului, cenușa poate conține fier, magneziu și sulf.
Află și despre Dolomita ca îngrășământ – cum corect se folosește.
Pentru modificarea rapidă a pH-ului solului, se recomandă folosirea de var stins. Cenușa are același efect, însă acesta este atins după împrăștierea unei cantități duble de cenușă față de var.
Când și cum aplici cenușa de lemn?
Cel mai bun moment pentru amestecarea cenușii în pământul din grădină este toamna târzie, atunci când plantele au ieșit din starea activă.
În acest fel, substanțele ce ar putea fi nocive primăvara au timp să se absoarbă bine în sol. Poți amesteca cenușa folosind o greblă, iar concentrația ideală este de 50-70 g pe metru pătrat.
Este recomandată curățarea cenușii de elementele care nu au ars complet, praful este partea cea mai utilă în grădină.
Unde folosești cenușa de lemn?
Deoarece legumele preferă un sol mai alcalin ca pomii fructiferi, cenușa de lemn are efectele cele mai benefice în grădina de legume.
Legumele rădăcinoase, alături de cele cultivate pentru frunzele verzi sunt ajutate cel mai mult de adaosul de cenușă în sol. Roșiile și pepenii cresc mai bine atunci când solul a fost îmbogățit cu cenușa de lemn.
Plantele aromatice care preferă un sol ușor alcalin sunt lavanda, rozmarinul și mărarul. Evită tratarea solului cu cenușă lângă rădăcinile unor conifere și nu adăuga cenușa niciodată în zonele în care urmează să cultivi cartofi sau mure în primăvara următoare.
Cum depozitezi cenușa de lemn?
Cenușa de lemn se păstrează cel mai bine în cazane de tablă, ferite de umezeală. Dacă nu a fost depozitată corect și a rămas afară în timpul unei ploi, acțiunea ei a fost neutralizată și este inutil să o mai adaugi în pământul din grădină.
Beneficiile oferite de cenușă sunt valabile doar atunci când este „curată”, când nu s-au folosit substanțe chimice inflamabile la pornirea focului sau nu au fost arse trunchiuri de copaci tratate cu diverse substanțe chimice.
Vezi aici despre Cenușa – un îngrășământ valoros pentru sănătatea plantelor.
Comentarii