Istoria zmeului este atât de lungă încât nimeni nu ştie cu exactitate cine l-a inventat. Unii spun că un grec pe nume Archytas, care a trăit undeva în secolul 4 Î.Hr, a fost primul care l-a inventat, dar zmeiele pluteau în ţările orientale cu mult înainte.

În China, zmeul a fost întotdeauna un element important al festivităţilor. În ziua a noua dintr-o luna nouă are loc o mare celebrare numită „The Feast of High Flight". Cerul este brăzdat de o multitudine de zmeie de toate formele şi mărimile. Multe dintre care au forma unui peşte, broaşte şi păsări.

Acesta nu este un festival doar pentru copii, ci şi adulţii participă la jocuri, ei având chiar lupte de zmeie, unde vârful unui zmeu are sticlă tăioasă şi este folosită pentru a tăia adversarului coardă celuilalt.

În ţările Vestice, zmeul a fost folosit pentru treburi mai serioase. În 1752 Benjamin Franklin a ridicat un zmeu de mătase într-o furtună şi l-a folosit pentru a dovedi că fulgerul şi electricitatea sunt acelaşi lucru. Chiar şi înainte de Franklin, oamenii au ridicat zmeie cu termometre pentru a învaţă despre temperatură din nori. La sfârşitul secolului 19 zmeiele erau ridicate le ordinea zilei pentru a măsură starea vremii. Ele erau echipate cu aparate de măsurat temperatură, viteza vântului şi umiditatea din aer. Unele dintre ele erau ridicate aproape de patru mile în cer. Pentru a putea atinge înălţimea dată, erau folosite mai multe zmeie, ataşate unul de celălalt. Sforile zmeului erau făcute din corzi de pian care erau atât de uşoare încât un kilometru de coardă de pian cântarea doar 7 kg, dar erau suficient de rezistente încât să ridice 110 kilograme fără să se rupă.

Înaintea inventării avioanelor, zmeiele erau folosite şi în scopuri militare. Un zmeu, de exemplu, avea 11 metri lungime şi putea să ridice un om la 30 de metri în aer, informează descopera.ro.