Lipsa unei autonomii financiare locale autentice rămâne o piedică în dezvoltarea economică a localităților

Mărimea bugetelor unităților administrativ teritoriale (BUAT) este critic insuficientă pentru asigurarea dezvoltării durabile a colectivităţilor locale. În același timp, se amplifică restrângerea rolului bugetelor locale în finanțarea economiilor locale.

Aceste evoluții indică asupra subestimării de către decidenții politici de la nivelul autoritățile publice locale (APC) a dezvoltării economice locale în calitate de soluție menită să reducă sărăcia și să consolideze sustenabilitatea proceselor de creștere economică în Republica Moldova, susține experta IDIS Viitorul Angela Secrieriu, autoarea studiului „Bugetele unităților administrativ-teritoriale de nivelul doi: dimensiune, structură și calitate”.

Potrivit studiului, centralizarea financiară, manifestată prin restrângerea ponderii veniturilor proprii în totalul veniturilor bugetare și creșterea concomitentă a ponderii transferurilor, cunoaște proporții din ce în ce mai pronunțate și alarmante.

Această tendință afectează, printre altele, independența autorităților APL în luarea deciziilor la nivel local. Se generează premise denaturate de dezvoltare a unor anumite localități în detrimentul altora, deseori induse prin motive politice, determinând, în cele din urmă, accentuarea declinului economiilor locale.

În plus, reducerea veniturilor proprii înseamnă pentru APL mai puține resurse pentru finanțarea exercitării competențelor proprii.

Reticența autorităților APL de a-și manifesta inițiativa și activismul în dezvoltarea economiilor locale este determinată și de numărul mare de cazuri de urmărire penală întocmite împotriva aleșilor locali sub pretextul luptei anticorupție.

Igor Munteanu, directorul IDIS „Vitorul” a spus că „guvernarea locală ar putea fi îmbunătățită prin descentralizare, care este înfăptuită mai puțin, iar autoritățile locale sunt la cheremul administrației centrale, care decide asupra transferurilor. În Olanda autoritățile locale convin cu cele centrale asupra transferurilor. Același lucru ar trebui să se întâmple și în Republica Moldova”.

„În situația în care descentralizarea administrativă și autonomia financiară rămân doar scopuri declarate, realizarea competențelor APL rămâne o provocare. Pentru a-i încuraja să lucreze în vederea unei creșteri economice sustenabile, reprezentanții puterii locale au nevoie de suport, de tratament echitabil din partea APC, dar mai ales de autonomie financiară în gestiunea bugetară”, a menționat Ana Mihailov, coordonatoare de Programe a Fundației Friedrich Ebert din Moldova.

Viorel Furdui, președintele CALM, a remarcat că se atestă o tendință negativă în autonomia locală care se manifestă prin scăderea veniturilor proprii.

„ Există o discrepanță majoră dintre prevederile legale și situația de facto. Cât despre atribuțiile autorităților publice locale de nivelul II, constatăm că modul de finanțare și de gestionare a competențelor arată ca nu avem autorități publice locale, ci niște reprezentanți ai guvernului în teritoriu, care prestează servicii naționale la nivel local”, a declarat Viorel Furdui, președintele CALM.

Gheorghe Răileanu, primar de Cimișlia a afirmat că „repartizarea banilor de către consiliile raionale către autoritățile administrației publice locale de nivelul I se realizează după criteriul politic. Acest fapt demonstrează lipsa unei viziuni a statului în privința politicilor de dezvoltare ale localităților”

Potrivit lui Victor Giosan, Înalt Consilier al UE pe reforma administrației publice locale, „este foarte important de a consolida baza veniturilor proprii la nivel local. Impozitul pe proprietate pentru persoanele fizice și juridice este foarte important în acumularea veniturilor la nivel local. De aceea, este necesar un sistem cât mai funcțional de evaluare a acestor proprietăți . Or, evaluarea înseamnă și capacitatea oamenilor de a plăti pentru acea proprietate. Acea valoare depinde de nivelul de dezvoltare a localității”.

În concluzie, autoarea studiului, Angela Secrieru recomandă consolidarea bazei de venituri proprii la nivelul APL, inclusiv prin implementarea deplină și în bune condiții a prevederilor SND și transparentizarea alocării tuturor categoriilor de transferuri, inclusiv a transferurilor între diferitele niveluri ale APL.

Am absolvit facultatea de litere, dar lucrez în jurnalism din '98. O perioadă îndelungată am fost știristă profilată pe teme economice și sociale. Din 2014 lucrez la Moldova.org, unde am descoperit toată paleta de culori ale presei online. Îmi place să scriu materiale explicative și analitice. Politica editorială a redacției mi-a permis să-mi lărgesc viziunile asupra mai multor aspecte ale vieții.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.