‹ adv ›
‹ adv ›
‹ adv ›
joi, 18 aprilie, 2024
10.2 C
Chișinău
‹ adv ›
HomepageArticoleAna Şerbacova: Creşterea zmeurului pentru noi este o tradiţie, nu o afacere

Ana Şerbacova: Creşterea zmeurului pentru noi este o tradiţie, nu o afacere

‹ adv ›

Comentarii

‹ adv ›

Sectorul de producere a pomuşoarelor este unul din sectoarele ce înregistrează cea mai înaltă creştere în Republica Moldova. În ultimii 5 ani, conform datelor oficiale, suprafeţele cultivate cu pomuşoare s-au mărit de 4 ori, iar recoltele obţinute au crescut de aproape 5 ori. Speciile de bază însă, au fructele cu o perisabilitate înaltă şi necesită o gestionare rapidă la recoltare.

În cadrul seminarului „Tehnologii moderne de producere şi păstrare a zmeurei”, organizat de proiectul USAID/APM, au fost prezentate metode moderne de producere a zmeurei, practicate pe scară largă în ţările UE şi condiţiile optime de păstrare. Seminarul s-a desfășurat în satul Pocrovca, raionul Donduşeni, la întreprinderea FructLine, ai cărei fondatori sunt soţii Şerbacov, care cultivă zmeurul de mulţi ani, iar această ocupaţie a devenit pentru familia lor o tradiţie.

„În acest sat, majoritatea locuitorilor au câte o plantaţie de zmeur. Este, practic, un obicei pentru noi. Buneii mei produceau zmeură, părinţii la fel, până într-un final şi eu cu soţul am ales această cultură. Pe lângă zmeur, producem mere şi prune, toate fructele fiind exportate în Federaţia Rusă. Zmeur creştem pe 2 hectare. Pentru noi e suficient, deoarece găsim rapid braţe de muncă şi nici cu realizarea nu avem probleme. Mai mult ne bazăm pe export, colectăm fructe din sat, astfel, ajutăm şi ceilalţi consăteni. Avem contracte directe cu companii de acolo și am reuşit să evităm intermediarii. În acest an, preţul de realizare a zmeurei a fost de 15-30 de lei/kilogram, am recoltat circa 10 tone/hectar. Consider că e un rezultat bun, mai ales că nu am aplicat irigarea, deoarece nu avem suficientă apă în zonă. Acest an este problematic pentru agricultori, recoltele sunt bogate, iar preţurile mici. Atunci când am înţeles că nu vom reuşi să vindem zmeura şi celelalte fructe în termen, pentru a evita alterarea acestora, am decis să construim un depozit frigorific. Am elaborat un proiect pentru prerăcirea şi păstrarea fructelor, iar pentru realizarea acestuia era necesară suma de 3 milioane de lei. Am beneficiat de suport din partea proiectului USAID/APM în valoare de 780 de mii de lei, am luat un împrumut bancar şi am construit acest depozit. Are o capacitate de 500 de tone şi timp de 2 ore reduce temperatura la cea normală de păstrare. Astfel, dorim să avem produse mai calitative pentru a satisface necesităţile consumatorilor. Păstrăm zmeura în frigider până la 10 zile timp suficient pentru a găsi cumpărătorul şi a o vinde. Încercăm să ne conformăm cerinţelor pieţii, însă nu vom schimba cultura. Zmeurul este cultivat la noi în sat de locuitori de zeci de ani, a devenit o trăsătură caracteristică băştinaşilor”, a explicat Ana Şerbacova pentru Agrobiznes.

Rodion Gudim, specialist în cadrul proiectului APM a atenționat asupra activităţilor de bază ale Proiectului USAID/APM şi a programului de granturi în sectorul horticol şi apicol în implementare pentru anul 2018-2019.

„Proiectul este viabil pentru sectorul Horticultură, adică fructe, struguri, pomuşoare, legume şi miere de albini. Durata acestuia este de 5 ani, se va finaliza în noiembrie 2021. Bugetul este de 21 de milioane de dolari, inclusiv fond de granturi 5-7 milioane de dolari. Anul acesta, suma granturilor va fi de 2 milioane de dolari ce vor fi distribuite pe toate sectoarele enumerate. Scopul proiectului este de a activiza agrobusinessul şi de a stimula producerea, ambalarea calitativă şi cantităţi mai mari pentru a avea acces pe pieţele internaţionale. Toţi doritorii de a beneficia de granturi pot participa la concurs prezentând dosarul la sediul USAID/APM sau expediindu-l prin poşta electronică”, a spus Rodion Gudim.

Andrei Cumpanici, specialist siguranţa alimentelor şi tehnologii post-recoltare în cadrul proiectului APM a menționat care sunt cerinţele de calitate pentru zmeură, cum se efectuează prerăcirea şi păstrarea acesteia.

‹ adv ›

„De calitatea zmeurei depinde nemijlocit preţul oferit pentru aceasta, sau chiar dacă va fi sau nu exportată. Fructele zmeurului se alterează uşor şi au nevoie de condiţionare rapidă postrecoltare. În dependenţă de starea lor, se determină calitatea acestora. Scopul standardelor adevărate este de a reflecta cerinţele de calitate pentru pomuşoare după pregătire şi ambalare. Dacă acestea sunt determinate după ambalare şi export, pe produs pot apărea alte semne decât cele indicate iniţial. Fructele nu mai sunt la fel de proaspete şi ferme, acestea au tendinţa de a se strica. Producătorul/vânzătorul nu poate vinde produsele care nu corespund standardelor de calitate indicate şi poartă răspundere în cazul în care nu respectă aceste criterii. Fructele se recoltează şi sortează concomitent, fără nici o transferare în alte recipiente, acestea ar trebui să fie plasate direct în cutii, lăzi, tăvi pentru a evita manipularea ulterioară. Păstrarea alimentelor o perioadă mai îndelungată se realizează prin refrigerare, respectiv micşorarea vitezelor de reacţie şi a activităţilor enzimelor. Temperatura optimă de păstrare a zmeurei este de 0,5-0°C”, a accentuat Andrei Cumpanici.

Oleg Steopca, specialist resurse umane APM, a relatat despre experienţa Bosniei şi Herţegovinei în producerea zmeurei şi tehnologiile avansate aplicate de producătorii din această ţară.

„În luna iulie curent, a fost organizat un seminar în Bosnia şi Herţegovina la care au participat 10 producători de pomuşoare de la noi din ţară. În cadrul acestuia au fost prezentate diverse sisteme de susţinere, forme ale acestuia şi câmpuri pe care se creşte zmeura. Această ţară produce circa 3% din pomuşoarele din întreaga lume. Pe lângă zmeur mai sunt produse alte 71 de specii de pomuşoare, care sunt testate şi propuse producătorilor. Producătorii de acolo obţin 25-30 tone zmeură/hectar, respectiv cantităţi mult mai mari decât la noi. Preţurile nu sunt înalte, însă recoltele bogate permit să obţină un profit bun. Zmeura este vândută direct de la fermă cu 0,9 euro/kilogram, iar pe piaţă aceasta costă 1,63 euro/kilogram. Producătorii cresc 10 soiuri de bază de sezon şi remontante, care sunt congelate sau vândute în stare proaspătă şi asigură o perioadă mai lungă accesul pe piaţă. Sistemele de susţinere diferă, însă toate au drept scop mărirea productivităţii şi asigurarea unei dezvoltări normale. Implementate la noi, cred că ar oferi acelaşi rezultat”, a adăugat Oleg Steopca.

‹ adv ›

Vasile Macovei, producător de zmeur, ne-a spus că va încerca să implementeze tehnologii moderne de producere în plantaţia sa.

„Îmi place să particip la astfel de seminare, aici primim instruire şi aflăm multe lucruri utile. Anul acesta, a fost destul de problematic cu realizarea roadei, însă cred că dacă vom adopta tehnologii noi, vom avea roadă mai calitativă şi acces pe alte pieţe”, a spus producătorul.

Iazajii Marin, producător de mere, a participat la seminar pentru a cunoaşte mai multe despre zmeur. Spune că nu a putut vinde merele în acest an şi doreşte să încerce o altă cultură.

„Am o livadă de mere cu soiuri de vară şi iarnă. Dacă soiurile de vară le-am realizat cu un preţ cât de cât bun, acum însă nici recoltarea nu am început deoarece nu are rost. Doresc să încerc o altă cultură, mă gândesc la o afacere cu pomuşoare. După ziua de astăzi îmi va fi mai uşor să mă decid”, a adăugat producătorul.

La seminar au participat circa 20 de producători şi doritori de a cultiva zmeurul din regiune.

‹ adv ›

Advertoriale

‹ adv ›
‹ adv ›

Comentează

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

‹ adv ›

Recomandate

‹ adv ›

Recomandate

‹ adv ›